Presararea unei farâme de fericire la Sanduleni

Spre sfârsitul lunii ianuarie la Scoala Gimnaziala Nr. 1 Sanduleni s-a desfasurat un eveniment deosebit: invatatorii au avut o intalnire de suflet cu scriitoarea Mara Paraschiv, fosta invatatoare in comuna, nascuta in satul Mateesti, aflat pe meleagurile brazdate de apele Turluiului si Tazlaului. Aceasta intâlnire a onorat si Comisia metodica a invatatorilor, desfasurata la Scoala Gimnaziala nr. 1 din Sanduleni iar activitatea realizata de elevii clasei a III-a, ce a avut si un moment artistic dedicat zilei de 24 Ianuarie (cu interpretarea scenetei “Mos Ion Roata si Unirea”), a fost foarte bine pregatita, ca de altfel si materialele discutate si prezentate in cadrul comisiei. Despre aceasta calda intâlnire cu fosta invatatoare a Scolii din Sanduleni, scriitoarea Mara Paraschiv, profesor invatamânt primar Maricica Ardeleanu (care este si responsabilul Comisiei metodice a invatatorilor), ne- a declarat: “Pe invatatoarea si scriitoarea Mara Paraschiv, nascuta in satul Mateesti din comuna noastra , am simtit-o aproape de noi cu trupul si sufletul. Vorbele ei ne-au cucerit si ne-au aratat un model adevarat de dascal. In fata cadrelor didactice dar si a elevilor ea a facut o marturisire coplesitoare: «Doamne! Multumesc, pentru ca mi-ai dat suflet si dor si gând; ca, mi-ai dat vointa si putere si duh; ratiune speranta si vis; râs zâmbet si plâns; ochi, ca sa pot vedea si inima, ca sa ma pot bucura si sa pot ierta!». Mara Paraschiv a prezentat romanul «Pecinginea», care aparut curând, precum si o parte din pesonajele acestuia, si asupra carora s-a oprit. Cum rar este intâlnit acest lucru, personajele carora autoarea le-a dat viata, sunt reale si traiesc in comuna Sanduleni. Mai mult, acest fapt a fost dovedit prin invitatia la manifestare, pe care autoarea a facut-o la doua personaje care traiesc in comuna noastra. Despre noua sa carte, «Pecinginea», Mara Paraschiv a declarat: «Subiectul romanului este o reflectie asupra unei lumi trecute si traite si a unei lumi prezente, in curs de disparitie. Cartea mai poate fi un mic testament pentru generatiile care vin din urma. Adevarul fata in fata cu Minciuna, in perioada cea mai grea a metamorfozarii taranimii din vremea cooperativizarii la sate. Cei care se vor lasa purtati de duhul acestei carti, nu vor regreta pentru ca vor gusta atât proza, cât si poezia venita din al al doilea plan». Unul din personajele acestui roman, Dumitru Comanac, a fost si el prezent la activitatea noastra si cu mari emotii a confirmat ca intâmplarile s-au petrecut intocmai cum au fost prezentate de doamna Mara Paraschiv. Cu cuvinte emblematice pentru creatia sa, ea s-a adresat si elevilor Scolii Gimnaziale nr. 1 din Sanduleni, marturisindu-le: «Vreau sa vorbesc cu voi direct, in fata cum s-ar spune, fara ocolisuri si fara ascunzisuri: eu stiu de la bunica mea, iar bunica mea stie de la bunica ei, ca cel mai mult copiilor le plac povestile. Sau cel putin stiu ca le placeau pâna nu de mult. Ele reusesc sa le aduca bucurie, ii inveselesc, le alunga tristetea si le aduc acel zambet, inconfundabil, copilaresc… Doamne, ce urât ar fi un copil fara zâmbet! Cu ochii tristi din care vor picura firisoare de nisip, cu obrajii ca o mingiuta dezumflata, cu gura stransa, cu buzele colturate… si privirea pierduta in boabele de roua! Dar eu nu vreau asta! Eu vreau sa vad copiii-copii, pentru ca asa le sta bine, pentru ca asa sunt frumosi. Si ca sa fiu sigura ca asa va fi, chiar in cartile mele, veti citi una, doua sau mai multe povesti, ma rog câte o sa vreti voi. Insa va rog si eu ceva: dupa ce le cititi dati-mi si mie un semn, cât de mic, atunci când ne vom intâlni. Cum? Sa inchideti un ochi cu un zâmbet…!» Pentru cei 14 invatatori din comuna Sanduleni care au participat la acest deosebit eveniment cultural, intâlnirea cu doamna Mara Paraschiv a fost una de suflet , ce ne-a dat un exemplu demn de urmat”.
Bibliotecara Marioara Lungu, din comuna Sanduleni, prezenta la aceasta frumoasa intâlnire cu scriitoarea Mara Paraschiv ne-a marturisit faptul ca “pentru elevii Scolii gimnaziale nr. 1 din Sanduleni emotia a fost mai puternica. Ei s-au bucurat de frumusetea cartilor autoarei Mara Paraschiv, care sunt aparute intr-o grafica deosebita, au numeroase poezioare precum si desene inspirat colorate, adecvate frumoasei vârste a copilariei. De asemenea, au ascultat-o cu deosebit interes, fiind fericiti ca in mijlocul lor se afla aceasta scriitoare. Prin inedita activitate s-a incercat presararea unei farâme de fericire in sufletul elevilor”. Nici pentru Mara Paraschiv emotiile nu au fost putine, revederea cu persoane dragi, cu profesori si invatatori din comuna Sanduleni fiind una traita cu sufletul cuprins de bucuria reântâlnirii. Ea este autoare a unui numar de sapte volume de proza si a doua de poezie si a fost premiata in anul 2006 cu Premiul «Ion Creanga», de creatie literara -povesti, acordat de Filiala Iasi a Uniunii Scriitorilor.

Lumina scrisului

“Aidoma altor scriitori, Mara Paraschiv si-a dorit dintotdeauna sa scrie poezia locului. Pastrându-si intacte gingasia si sensibilitatea, ea s-a aplecat mai intâi asupra universului fascinant al copilariei si adolescentei, trimitând spre cititori volumele de povestiri «Sperante intr-un zâmbet», «Scrisori pentru Dimitria», «Sepia si elefantul», ca apoi, dând frâu liber imaginatiei sa se aventureze in proza, proza poematica si poezie“, nota publicistul Cornel Galben despre scrierile Marei Paraschiv. Bacauanul Petru Scutelnicu s-a pronuntat asupra volumului «Intâlnire pe o nalba», al aceleiasi autoare, notând: “Rândurile acestei carti, destinate mai mult copiilor mici, vin cu o noutate in ceea ce priveste abordarea genului de fabula, folosind o formula noua, moderna. Autoarea se indeparteaza de paradigma clasicismului, stilul e viziune si temperament artistic. Se remarca prin lirism, originalitate, apara candoarea esentiala a copilariei eternizata prin poveste. Scrierile Marei Paraschiv se armonizeaza intr-o poezie a locului, cuvântul se transforma in inefabil si confera textului o certa valoare lirica. Scriitoarea se adreseaza «copilului din omul matur, nu omului matur din copil», confirmând si prin premiile obtinute la concursurile locale si nationale pentru cartile sale” . In acest context este de remarcat si faptul ca in anul 2008 scriitoarea Mara Paraschiv a primit Premiul de excelenta acordat de Biblioteca Judeteana «C. Sturdza» din Bacau iar recent aparutul roman «Pecinginea» este primul roman nominalizat in acest an pentru acordarea unui premiu de catre Liga Scriitorilor Români).
Dar Mara Paraschiv este si autoarea unei incitante carti de versuri, numita „Duminici la porti”, pe care a scris-o impreuna cu Dumitru Radu. La prezentarea acestui volum, ce a avut loc la Colocviul de lirica nipona, care s-a desfasurat la Constanta in anul 2008, Corneliu Traian Atanasiu accentua faptul ca „micile poeme sunt cel mai adesea doar o piatra pretioasa, care este pusa in valoare de montura indelung migalita anterior”. Iata câteva «stampe lirice» ale acestui volum: “Ma trec punte sa-mi simt talpile domolindu-mi simturile, dincolo de ninsorile cenusii. Inima arde timpul, ma astern peste durerea frunzelor, imi fac cu ochiul sa ma prefac pasare, sa ascult ecoul vântului in duminici fara sarbatori”. Intr-un alt „haibun” Mara Paraschiv insemneaza: “Tacerea ma umple de mister, se asterne iarba groasa intre cele doua margini ale apei, se involbureaza, vântul rodeste prin ramuri, pietrele iau stralucirea diamantelor, intr-o sete nesfârsita de oglinzi curgatoare, subjugate in clocot alb de suflet pustiit”.
La finalul acestei „salbe” cu frânturi de gând ale scriitoarei Mara Paraschiv creionam una din urarile unei prietene dragi autoarei, rostita odata cu venirea Anului Nou (când Mara Paraschiv isi serbeaza si ziua sa de nastere): “Muza sa te poarte pe aripile ei si când va obosi, sa te lase incetisor lânga masa de scris, unde tu sa insiri gânduri frumoase, povestioare minunate si câte un roman pentru cei cu mai multi ani, dar care nu uita sa mai copilareasca”.
Ion Moraru