Primaria si Apa Canal, cearta pe retelele ciuruite, iar onestenii nu mai suporta. Asociatiile de proprietari refuza sa accepte pretul apei, cel mai mare din judet!

Peste 20 asociatii de proprietari cer socoteala SC Apa Canal pentru majorarea tarifului la apa, amenintand ca vor refuza plata facturilor. Onestenii ar urma sa plateasca cel mai mare pret pentru serviciile de apa si canalizare din judetul Bacau, respectiv 7,90 lei/mc, in urma modicarilor de pret operate de Compania Regionala de Apa Bacau. Pus in fata faptului implinit si confruntat cu scaderi drastice de consum, administratorul Fantana raspunde: „Sunt doua variante: vrem sau nu vrem apa in Onesti?”

Peste 20 asociatii de proprietari solicita explicatii societatii Apa Canal pentru modificarile de pret de la inceputul acestui an. Reprezentantii acestora au avut ocazia sa-si spuna nemultumirile in cadrul intalnirii cu administratorul operatorului, Cornel Fantana, amenintand cu neplata facturilor. In urma stabilirii tarifului unic de catre Compania Regionala de Apa la 3,81 lei /mc inclusiv TVA, onestenii ar urma sa plateasca pentru apa si canal cel mai mare pret din judet, adica 7,90 lei / mc.

„Nu mai platim facturile!”

„Eu, in numele colegilor care subscriu, am sa fac in asa fel incat sa nu se mareasca pretul apei nici de catre CRAB si nici de catre Apa Canal, orice ar fi. Nu mai platim facturile,” ameninta Ghita Racu, presedintele Asociatiei de proprietari nr. 3, sustinut de Ioan Bitiri, vicepresedinte la Asociatia nr. 46: „e de ajuns cateva luni si atunci Apa Canal o sa intre in colaps financiar.” In replica, administratorul Fantana ofera exemplul revoltei din Piatra Neamt, unde tariful a fost stabilit la 8,2 lei: „Puteti sa o faceti. Piatra Neamt a facut-o deja si au ajuns la prim ministrul Ponta. S-a propus anularea TVA la m.c. de apa, pentru a usura populatia. Ponta a spus ca nici un produs in Europa nu este fara TVA. Uniunea Europeana nu accepta. Atunci sa calculam pretul cu 9% TVA, ca la paine. Ponta a spus ca, daca ar fi sa se calculeze cu 9%, trebuie sa primim aprobare de la FMI, ca la paine.”
„Dar CRAB cand anunta majorarile astea se gandeste la populatie, ca nu are bani sa plateasca aceste preturi?” intreaba vicepresedintele Bitiri, de la nr. 46. „Scenariul e simplu: CRAB face apa la 6, 8, 10 lei, Apa Canal n-o sa mai incaseze de la noi, astfel Compania va duce la sapa de lemn pe dumneavoastra, dar si pe ei.”

„O familie face baie in aceeasi apa!”

Situatia devine imposibila pentru unii onesteni, care, cu venituri extrem de reduse sau deloc, sunt pusi in fata faptului implinit, „ni se baga pe gat un pret fara sa discute cu noi,” spune Racu. Economiile drastice facute la consumul de apa ii uimesc pe reprezentantii asociatiilor de proprietari. „In Onesti, pensionarii cu pensii mici, dar si cei mai tineri, fara venituri, fac baie toata familia – barbatul, femeia, copilul – in aceeasi apa, dupa care este folosita la WC. Este posibil asa ceva?” explica Aristotel Leonte, presedintele Asociatiei Repactin.
Consumurile de apa s-au redus la fiecare majorare a tarifului. Acelasi efect se va produce si de aceasta data. „Cu cel putin 5% scade consumul de apa pe asociatie,” subliniaza Gelu Chelaru, presedintele Asociatiei de proprietari nr. 39. De aceeasi parere este si presedintele Aristotel Leonte: „consumul real a scazut, iar facturile vor scadea pana-ntr-acolo incat, in final, un m.c. de apa va costa cat litrul de vin.”

„Pai sa va explic de ce pretul tot creste. Cand ai vanzare mica, ai pret mare; cand ai vanzare mare, ai si un pret mic. De acee spun ca decaderea platformei industriale a adus efecte negative asupra pretului la apa. In anul 2001 Apa Canal vindea 823.000 m.c./luna, in anul 2004 a scazut la 525.000 m.c./luna, in 2008 – 282.000 m.c./luna, iar in 2013 – 187.000 m.c./luna. Cum pot eu sa mentin acelasi pret cand am aceleasi costuri, dar incasari mai mici?” explica Fantana, administrator unic Apa Canal. „Inainte, platforma consuma 75% din vanzarile de apa, iar populatia 25%. Pretul era suportat de agentii economici de pe platforma. Acum lucrurile stau invers.” „Dar noi de ce suntem obligati sa suportam diferenta de pret?” intreaba Racu.

Pretul apei va creste iar, in doar cateva luni!

Atat CRAB, cat si Apa Canal pregatesc alte majorari de pret. Din datele oferite pana in acest moment, Compania Regionala de Apa Bacau va mai modifica in acest an cel putin o data tariful apei, cu rata inflatiei pe anii anteriori, iar operatorul local Apa Canal va solicita pana in martie Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile de Utilitati Publice (ANRSC) o majorare a componentei sale din pretul apei. „Ultima majorare a componentei Apa Canal a fost in august 2011, cand s-au echilibrat costurile pentru cantitatea de 219.000 m.c. apa. Atat vindeam atunci. Din octombrie 2013 am pierdut 30.000 m.c. de apa, adica nu mai vindem. Costurile noastre sunt aceleasi, dar incasarile au scazut. De aceea, pentru a ma echilibra si a-mi acoperi cheltuielile trebuie sa modific pretul apei. Eu trebuie sa solicit ANRSC o marire de pret, pentru ca nu mai putem face fata sau ne oprim. Eu pot sa vand 500.000 m.c. Daca as vinde atat, atunci volumul incasarilor ar fi mai mare, iar pretul mai mic. V-am prezentat o serie de influente asupra costurilor mele de la Apa Canal: evolutia pretului apei brute de la CRAB, pretul motorinei, cresterea salariului minim pe economie, cresterea pretului energiei electrice,” justifica Cornel Fantana, administrator Apa Canal.

„Daca ne tot spuneti de consumul de motorina care afecteaza pretul, ce cauta masinile dumneavoastra la Adjud? Platesc eu carburantul pentru comenzile celor din Adjud?” intreaba Ghita Racu. Fantana raspunde: „Nu platiti dumneavoastra. Eu tai factura.” Racu insista: „Deci eu platesc o data prin majorarea de pret si inca o data pentru serviciul facut de desfundare a canalizarii sau pentru alte tipuri de lucrari.”

Din perspectiva conducerii Apa Canal, lupta cu majorarea operata de CRAB este pierduta. Important, spune Fantana, este ce se va intampla cand pretul apei nu va mai putea fi oprit nici la 15 lei si ce solutii se pot gasi. Investitiile in infrastructura de apa pentru a diminua perderile de 50% sunt o solutie, insa regimul juridic neclar al proprietatii asupra instalatiilor de apa a impiedicat pana in acest moment demararea oricarui proiect. „Eu nu am putut investi intr-un sistem pe care Primarie il revendica in instanta. Dupa foarte mult timp, Primaria a decis sa ne dea in judecata pentru a stabili cu certitudine cui ii apartine infrastructura de apa din oras. Cu toate acestea, noi am investit in schimbarea a 8,2 km de retele in cartierul 6 Martie, pe Republicii, tot tronsonul cu Daciei. Am mers acolo unde aveam pierderile cele mai mari. Nu uitati ca Bacaul are 55% pierderi, iar CRAB la judet are tot 55%,” explica Fantana.

Asociatiile de proprietari nu se opresc aici

Asociatiile de proprietari nu au de gand sa renunte la protest. Urmeaza discutii cu Consiliul Local Onesti, CRAB si Consiliul Judetean Bacau. Cel putin sapte reprezentanti ai onestenilor si-au anuntat prezenta in urmatoarea sedinta de Consiliu Local, pentru a solicita explicatii factorilor implicati. „Vrem sa vedem cum se ajunge la acest pret. Vrem sa vedem calculele si la Apa Canal si la Compania de Apa de la Bacau. Nu acceptam un pret bagat pe gat cu forta,” declara Racu, presedintele Asociatiei nr. 3.
Marius Munteanu