*** Gioni Craciun, primarul comunei Livezi: „Nu stiu cum a ajuns Consiliul Judetean la concluzia ca avem nevoie doar de 76.000 lei”. *** Vreme si Neghina, „pachet” la PSD
Cum afecteaza lipsa fondurilor finalizarea proiectelor din comuna Livezi?Primar Gioni Craciun: Cel mai mare proiect e cel de pe Masura 322, care se va finaliza pe 18 iunie. Lucrarile sunt deja executate. Cu banii din ultima transa ne vom achita creditul pe care l-am facut pentru sustinerea ultimelor facturi si a T.V.A.. Valoarea proiectului e de 2,5 milioane euro, iar asfaltul a ajuns pe 9,6 km de drumuri. In Scariga si Poiana s-a asfaltat tot intravilanul, aproximativ 4,6 km, alti 2 km in Orasa, in Balaneasa, precum si D.C. Valea Rea. Fiind un proiect integrat, am prins si realizarea infrastructurii pentru sarbatoarea comunei: Ziua Bradului. Consta in alei betonate, scena ca un amfiteatru, chioscuri pentru comercianti, parc de joaca pentru copii, inclusiv imprejmuirea sediului Primariei. Tot in acest proiect am reusit sa dotam un centru after school.
Cati copii vor beneficia de serviciile acestui centru si in ce vor consta acestea?Primar Gioni Craciun: 16 copii din toata comuna, cu probleme sociale. Spre exemplu, cei care au parintii plecati in afara si stau doar cu bunicii. Tot acolo avem si Biblionet. Incercam sa le cream copiilor cat mai multe facilitati. Programul after school va fi deschis din toamna, la inceperea noului an scolar. Nu avem posibilitatea sa le oferim o masa, dar le oferim servicii educationale. Copiii vor fi indrumati de un cadru didactic. Vrem sa facem doua grupe, pe cate 2 saptamani.
Cat v-a costat creditul pentru acoperirea cofinantarii si T.V.A. aferenta proiectului?R: Comisioanele bancare si scrisoarea de garantie – 150 000 lei, cheltuieli neeligibile. Aici am fi avut nevoie de un sprijin financiar, pentru ca reprezinta o investitie destul de mare la nivel de comuna.
Cine ar fi trebuit sa va sprijine?
R: Consiliul Judetean! E problema spinoasa a alocarilor. Aveam nevoie de 150 000 lei, in schimb, am primit 76 000 lei pentru intreg anul 2013. Din care 50 000 lei sunt directionati din start pentru achitarea unor arierate. Avem cheltuieli cu iluminatul, incalzirea si altele, strict pentru functionare.
Care e valoarea imprumutului?
R: Creditul se ridica la 2 100 000 lei, scadent la sfarsitul lui iunie. Dupa ce-l vom achita pe acesta, ma gandesc sa apelez la un credit de la Trezorerie, in baza Ordonantei de Guvern nr. 72, pentru a ne achita arieratele.
La ce suma v-ati gandit?
R: Nu stiu, in acest moment. In functie de limita permisa si de gradul de indatorare. Nu avem alte credite, exceptandu-l pe ce-l pe care-l vom inchide la sfarsitul lui iunie. Daca nu vom primi fonduri de la Guvern pe Ordonanta nr. 7 sau 577, suntem nevoiti sa apelam la un alt credit. Am avea nevoie de aproximativ 335 000 lei. Avem 285 000 lei arierate la investitia de alimentare cu apa si 50 000 lei la baza sportiva.
Care e gradul de indatorare a comunei?
R: Nu este mare. Avem doar acest credit. N-as putea sa va spun in procente.
Spuneati de proiectul de alimentare cu apa. In ce stadiu de executie se afla?R: Alimentarea cu apa e finalizata, doar ca nu am facut receptia. Mai sunt cateva retusuri, pe care ar trebui sa le mai faca constructorul. Ne-a spus ca vine atunci cand ii platim si noi factura. Mi se pare normal. Factura e veche de un an si jumatate.
Si nu v-a executat?R: Inca nu. Au avut niste intentii. S-au oprit, pentru ca in toamna lui 2012 se asteptau la o suma de bani. Stiu ca venisera niste bani la CJ, dar nici macar atunci nu am primit nimic.
Dupa finalizarea proiectului, care ar fi gradul de acces al populatiei la apa?R: De 100%. Avem o retea de distributie de aproximativ 30 km. Apa provine din sursa proprie.
Cate gospodarii s-au si bransat la apa?R: Din 1 800 gospodarii, avem deja 700 bransate. In special cei care stau la drumurile asfaltate pe 322, pentru a nu sparge asfaltul recent turnat. Bransamentele au fost facute de societatile selectate de noi si nu a costat mai mult de 600 lei, pana la proprietatea oamenilor. Cheltuielile au fost suportate de beneficiari.
La ce pret ati stabilit m3 de apa?R: Trebuie sa ne adaptam preturile la reglementarile A.N.R.S.C.. Pentru inceput, zic eu, 2,5 / m3 la un consum de pana la 15 m3. Consumul ce depaseste 15 m3 intra intr-o alta grila de taxare, 5 lei/ m3. Oamenii uda prin solarii, spala gardul, masina. Am avut un caz in care cineva a consumat 400 m3 intr-o luna, iar ceilalti vecini s-au plans ca nu mai aveau presiune. Nu e corect. Reteaua e dimensionata la o anumita capacitate, respectiv 50 litri/persoana/zi, consumul stabilit in proiect.
Cat mai aveti pana la finalizarea lucrarilor la baza sportiva?R: La baza sportiva lucrarile sunt sistate. Si aici avem datorii catre constructor, de 50 000 lei. Investitia e realizata in proportie de 80 – 85%. Sunt facute vestiarele, imprejmuirea, a mai ramas de turnat covorul din beton si de aplicat suprafata sintetica. Daca i-am plati constructorului ultima factura, de 50 000 lei, ar mai fi alte lucrari de 50 000 lei pana la finalizare. Termenul a fost depasit din cauza lipsei finantarilor. 
Ce s-a intamplat in relatia cu G.A.L. Valea Trotusului?R: Din pacate, nu suntem inscrisi in nici un G.A.L…
De ce? Pierdeti viitoarele alocari de fonduri europene. R: In momentul in care am venit noi era, deja, inceputa organizarea Grupului de Actiune Locala. La inceput, noi am fost prinsi cu proiectele pe care le aveam in derulare. Nu pot sa spun, neaparat, ca am neglijat, dar era relativ tarziu. Cand am avut niste discutii cu cei de la G.A.L., nu prea erau dispusi sa mai primeasca membri. Poate ca nici noi nu am acordat o atentie deosebita. Am inceput de vreo doua luni discutii cu cativa membri din G.A.L.. Urmeaza sa stabileasca ei daca ne coopteaza si in ce conditii. Mai sunt si alte comune in situatia noastra…
Berzunti, Magiresti se afla in aceeasi situatie. R: La fel e si Cleja. O societate ne-a contactat si ne-a propus sa incercam sa ne constituim intr-un G.A.L.. Dar e cam greu, pentru ca nu stiu daca suntem eligibili. Trebuie sa ne lege anumite proiecte, sa fim vecini, sa avem un drum care sa ne tranziteze. Ne-ar fi mai de folos daca am reusi sa ne alaturam G.A.L. Valea Trotusului. Chiar avem un drum care ne leaga. Pleaca de la Helegiu, trece pe teritoriul comunei Livezi si ajunge in comuna Barsanesti, satul Albele. Partea noastra de drum e modernizata, in Poiana. De acolo pana la Helegiu mai sunt 2,5 km, iar drumul e plin de gropi. La fel, pana in capatul satului meu este asfaltat, dar ca sa ajungi la Albele trebuie sa traversezi din nou o zona cu gropi. Sunt foarte multi cetateni care ar putea sa depuna proiecte, dar omul sta la Helegiu, iar terenul se afla pe teritoriul comunei Livezi. Trebuie sa port o discutie si cu domnisoara primar Badic. Am inteles ca presedinte e primarul din Casin, domnul Soroiu.
Saptamana trecuta am stat de vorba cu primarul comunei Urechesti, Neculai Talaba. Acesta ne spunea ca prin alocarile facute de presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea, se fac presiuni asupra unor comunitati nevinovate. Simtiti acelasi lucru? Ati primit aceeasi suma ca Urechesti: 76 000 lei pe 2013. R: N-as putea sa spun ca sunt anumite presiuni. In momentul de fata relatiile mele cu CJ sunt normale. Am inteles cum stau lucrurile. Am avut o discutie cu unii consilieri judeteni. N-am avut nicio intrevedere cu presedintele CJ, doar cu apropiati ai dansului. N-am simtit, neaparat, niste presiuni din partea CJ.
Credeti ca alocarea de 76 000 lei este una corecta fata de locuitorii din Livezi? R: Nu! Nici nu stiu daca s-a facut o analiza privind situatia comunei. Ar fi trebuit ca acolo unde sunt proiecte sau unde sunt datorii, sa se analizeze motivele pentru care s-au facut acele datorii. Ce a facut primarul cu banii? I-a cheltuit pe bomboane, cum a dat exemplul primarului de la …
Prajesti, Eugen Antica. La multa vreme. Totusi, dupa ce s-a stiut de situatie. R: Da… Ori s-au facut lucrari importante pentru comuna. In anii trecuti ni se cerea de catre CJ o nota de fundamentare a bugetului, a cheltuielilor cu investitiile, necesarul financiar pentru proiectele in derulare. Nu m-a intrebat nimeni nimic. Nu stiu cum au ajuns la concluzia ca avem nevoie doar de 76 000 lei. Speram sa primim ceva la rectificarile de buget si ca vor fi analizate corect nevoile noastre. Eu as vrea foarte mult macar sa-si faca treaba pe care o au cei de la CJ de facut. Am un drum judetean care traverseaza 4 km si prin comuna noastra si duce spre Berzunti, care arata ca dupa bombardament.
Anul trecut, in campania electorala, directorul Serviciului Public Judetean de Drumuri, Valentin Palea, aflat in subordinea CJ, a spus ca drumul va fi asfaltat.R: Asa am auzit si noi. Primarul de la Berzunti, foarte increzator, spunea ca o sa inceapa asfaltarea in primavara asta. S-a facut o pospaiala in campania electorala din toamna. S-a aruncat niste asfalt, pe timp de ploaie, in balti, iar dupa doua saptamani s-a stricat. Ni s-a transmis ca Palar a spus ca face drumul. Benea ar fi spus ca, daca a promis, sa-l faca.
Se acuza unii pe altii?R: Da. Eu va spun sigur ca nu au bani sa asfalteze drumul. Cam asta ar trebui sa faca Consiliul Judetean. Daca ar face lucrurile astea, eu as fi, chiar, multumit. Dar mi-am pierdut speranta, nu mai cred in nimic pana cand nu vad ca se intampla ceva. Sunt dezamagit de situatia asta, de politica la nivel judetean.
Daca tot suntem la capitolul politica, l-ati urma pe deputatul Valerian Vreme in Miscarea Populara? R: Eu am fost alaturi de domnul deputat. Am considerat ca am o datorie morala fata de dansul. A fost alaturi de noi, a venit prin comuna, a fost o prezenta in comuna.
Simpla prezenta a unui deputat nu este de ajuns pentru o comunitate. Mai sunt multe alte lucruri pe un deputat ar trebui sa le faca. Nu credeti?
R: Ba da. Sigur. Cand am apelat la dansul pentru o informatie, pentru un numar de telefon, pentru o relatie, intotdeauna ne-a deschis o usa ori ne-a ajutat unde a fost nevoie. Sincer sa fiu, am fost surprins sa vad ca a demisionat din partidul care l-a consacrat, l-a pus ministru. Eu auzisem altceva, cum ca Valerian Vreme trece la PSD, pentru ca si primarul de Onesti cocheteaza cu PSD si se doreste un pachet acolo. Nu stiu daca ar putea vreodata sa apara dispute intre Neghina si Vreme. Ei au mers in echipa si, cu siguranta, asa vor ramane.
Dumneavoastra pentru ce partid ati opta? R: As putea sa iau in considerare ca drumurile noastre se pot desparti la un moment dat. Eu o sa fac politica pe care mi-o impune comunitatea si nu cred ca as mai putea fi dispus la lucruri noi, din cauza carora sa sufere oamenii. Doar de dragul de a face eu politica, comunitatea ar risca, iarasi, sa primeasca la anul 76 000 lei sau mai putin. Nu stiu ce sa spun in momentul de fata. Chiar daca, in continuare, sunt pe listele PD-L, as vrea sa ma ocup, in principal, de problemele administrative ale comunei. Vreau sa fiu mai aproape de oameni, sa fiu atent la fiecare banut, pentru ca vreau sa-mi asigur, cumva, o continuitate. Am simtit ca politica ma face sa ma indepartez de oameni. Oricum, nu am avut nici o propunere, nici o discutie cu nimeni.
Comuna Livezi este infratita cu regiunea Limousin din Franta. Ce presupune aceasta infratire?R: Suntem infratiti de 22 de ani, inainte de CJ. In urma inundatiilor din 1991, scoala din satul Scariga a fost afectata serios. Comitetul International de Infratire ne-a construit, in anul urmator, o scoala noua, ulterior altele doua, in Prajoaia si Balaneasa. Pentru aceste trei scoli avem un proiect comun cu comunele infratite in vederea amenajarii a trei parcuri de joaca pentru copii, langa fiecare scoala, in valoare de 15 000 euro. Iar incepand de anul acesta am devenit parteneri in cadrul Comitetului International de Infratire, alaturi de comunele Feytiat (Franta), Leu (Germania) si Arenys de Munt (Spania). In urma cu cateva saptamani am fost in Franta, pentru a ne promova produsele noastre, costumele traditionale. Am avut, chiar, un stand propriu de prezentare.
Ovidiu Munteanu
