Disparitia de pe ecranele turnurilor de control a avionului unei companii din Malaysia, subiect care a generat o ampla preocupare internationala, ii prilejuieste profesorului onestean Romica Cernea cateva reflectii cu privire la detalierea altor „mistere”, cele din Triunghiul Bermudelor: „Zona de mare cuprinsa intre insulele Bermude, Porto Rico si capatul sudic al Floridei e considerata extrem de periculoasa, dupa informatii cu privire la disparitia inexplicabila a mai multor avioane si ambarcatiuni. S-a pus intrebarea daca in spatele acestor disparitii se afla extraterestrii sau stranii fenomene naturale. In 1974, in cartea «Triunghiul Bermudelor», americanul Charles Berlitz s-a referit la aceste evenimente subliniind ca aici se petrec fenomene neintelese. El a enumerat 37 de avioane si 38 de ambarcatiuni care ar fi disparut, dar nu a oferit o explicatie clara, vorbind despre «porti» spre alte dimensiuni, in care ar disparea navele si prin care ar veni OZN-urile. Cele circa 150 insule din arhipelagul Bermudelor marcheaza varful nordic al asa-numitului «triunghi al Bermudelor». Dupa unii cercetatori, zona e un loc cu mistere nedezlegate. Ei sustin ca avioanele si navele au disparut fara urma (majoritatea dupa 1945) si s-au pierdut peste o mie de vieti omenesti in ultimii 26 de ani. Mai mult, nu a fost descoperit nici un corp neinsufletit sau macar vreo ramasita din aripile avioanelor si navelor intrate in neant, iar disparitiile continua. Unele avioane s-au evaporat in timp ce se gaseau in contact cu baza, in conditiile in care comandantii au transmis ca nu pot asigura functionarea instrumentelor de bord, ca acele busolelor se invart aiurea, iar cerul devenise cetos in conditii de zi senina si ocean calm. O escadrila de cinci avioane ale Marinei Militare Americane, care a decolat la 5 decembrie 1945, si un hidroavion, trimis sa le salveze, au disparut in mod misterios. Ambarcatiuni mai mari sau mai mici au fost si ele atrase parca intr-o alta dimensiune. Pentru elucidarea disparitiilor s-au luat in calcul explicatii diverse: valurile seismice, fulgerele globulare, deformatiile timp-spatiu care duc in alte dimensiuni, vartejurile electromagnetice sau gravitationale, care duc la pierderea avioanelor in spatiu, capturarea lor de OZN-uri… Aceste OZN-uri aeriene sau subacvatice ar fi conduse fie de entitati ale unor culturi stravechi, fie de entitati venite din spatiul extraterestru.”
Cernea a vorbit si despre disparitiile dintr-o alta zona enigmatica, Marea Sargaselor: „Zona, in care pluteste uneori sub forma unei mase compacte «iarba Sargasum», e un mister inca de la trecerea primilor navigatori ai Spaniei si Portugaliei, cu peste 500 de ani in urma. Cand Cristofor Columb a vazut atata iarba, a tras concluzia gresita ca se afla in apropierea uscatului. Aflat la bordul navei «Santa Maria», Columb a fost primul explorator cunoscut care a remarcat ciudata stralucire a marii, «apa alba, luminoasa» din apropierea insulelor Bahamas (langa latura vestica a Marii Sargaselor). Este lipsita de curenti si, in afara ierbii omniprezente, o alta caracteristica o constituie calmul total al apelor. Tot Columb a observat o sfera imensa de foc brazdand cerul si cazand in ocean. S-a sugerat ca ierburile din Marea Sargaselor sunt ramasitele vegetatiei continentului Atlantida, care s-a scufundat. Dintre misterele care invaluie zona, cele mai enigmatice raman disparitiile de nave si avioane, in conditiile in care aici se intalnesc curentul nord-atlantic, curentul ecuatorial, cel al Golfului si cel al Canarelor. Curentii calzi influenteaza climatul regiunii, iar temperaturile ridicate ale aerului si apei determina o evaporare relativ intensa. Marea Sargaselor («Marea din mare») e relativ saraca in substante nutritive, dar a devenit un habitat uluitor, variat. Curentii oceanici care produc un vartej gigantic se rotesc continuu in sensul acelor ceasornicului, iar in centrul sistemului de curenti se concentreaza tot ce exista la suprafata. Apa permite ca fauna si flora sa foloseasca cu maximum de randament energia luminii solare. In Marea Sargaselor s-au adunat vietuitoare care si-au schimbat deprinderile; aici anghilele isi petrec cele mai importante cicluri de viata. Algele formeaza o impletitura ca o padure virgina si aici sunt depuse icrele anghilelor. Larvele sunt purtate de curentii oceanici si, in final, parasesc vartejul, pentru a incepe calatoria spre fluviile si locurile de acasa.”
Ion Moraru
