In ciuda disensiunilor aparute in coalitia guvernamentala pe seama Proiectului Rosia Montana si a celui privind reorganizarea administrativ-teritoriala a Romaniei, partidele aflate la putere au cazut de acord cand a venit vorba despre amanarea alegerilor locale pana in toamna anului viitor si cuplarea lor cu cele parlamentare. UDMR-ul, formatiune responsabila cu miscatul in front in cazul Rosia Montana si a reimpartirii tarii in mega-judete, a simtit de data aceasta ca mutarea localelor in toamna lui 2012 si comasarea lor cu alegerile parlamentare nu poate fi decat in avantajul partidelor aflate la putere acum, care vor organiza scrutinul de anul viitor. Mai mult decat atat, primarii aflati in functie, deci si ai UDMR, sunt favoriti clar la localele urmatoare, care urmeaza a fi „rezolvate” dintr-un singur tur. Ceea ce nu a rezolvat inca formatiunea majoritara din Coalitie, Partidul Democrat Liberal, este gasirea unor metode de convingere sau constrangere a UDMR-ului pentru a fi de acord cu reorganizarea teritoriala a Romaniei. Se spune ca oricine are un pret, si cu atat mai mult UDMR-ul, care a demonstrat de-a lungul timpului ca stie sa se vanda cum se poate mai convenabil. Mai ramane in sarcina democrat-liberalilor sa afle sau sa negocieze acest pret al etnicilor maghiari, sau mai curand al conducatorilor lor politici, care au alte interese decat ale minoritatii maghiare din Romania.
De cealalta parte, Uniunea Social-Liberala pare sa nu constientizeze inca pericolul care o paste, respectiv ramanerea pentru inca patru ani in opozitie. Problema comasarii alegerilor nu a cazut ca o surpriza la inceput de toamna, ea era vehiculata de ceva vreme si liderii USL ar fi trebuit sa se pregateasca pentru contracararea acesteia. Era lesne de imaginat ca fumigenele lansate peste vara isi vor gasi materializarea odata cu incheierea vacantei parlamentare si totusi nimeni din tabara Opozitiei nu a avut o reactie pe masura loviturii pregatite in laboratoarele coalitiei de la Putere. In cazul acesta, reactia, daca va mai fi posibila vreuna, s-ar putea sa vina prea tarziu.
In fine, deasupra tuturor si a nimanui troneaza presedintele, ale carui proiecte par sa se indrepte in directia dorita, fara prea multe eforturi in afara aceluiasi teatru cu care ne-a obisnuit, ridiculizandu-i pe unii si mustrandu-i parinteste pe ceilalti. Cat despre popor, pe cine mai intereseaza ce parere are acesta despre reimpartirea tarii, despre amanarea alegerilor, ori despre Rosia Montana, nici vorba de referendum sau consultarea populara in cazuri de importanta majora pentru tara. Multimea va capata un dram de atentie in luna premergatoare alegerilor, cand i se vor promite din nou cate-n luna si-n stele. Sa nu ne facem iluzii ca relatia alegator – ales se va schimba prea curand.
Dorin Vasiluta
Relatia Putere – Opozitie – alegatori
