Unitatea de Sprijin a Retelei Nationale de Dezvoltare Rurala a organizat zilele trecute in municipiul Onesti seminarul pe tema “Tineri fermieri, antreprenoriat in mediul rural si contributia fermelor de familie la dezvoltarea rurala”. Simpozionul s-a constituit in prilejul cel mai potrivit de a dezbate problemele cu care se confrunta agricultura si fermierii, “a aruncat o privire” asupra pietei muncii din acest domeniu vital al economiei si a trasat noi coordonate pentru dezvoltarea unei comunitati rurale la nivelul si la asteptarile pe care le are Uniunea Europeana de la Romania, ca membra a acesteia. La acest simpozion prof. dr. Gabriela Marinescu, de la UAMF Iasi a prezentat comunicarea “Antreprenoriat in mediul rural si activitati non-agricole” , in care s-a referit la foarte multe probleme care “ne ard”: birocratia, sfiala fata de autoritati, pastrarea pe mai departe a culturii neamului. Dupa ce a mentionat ca “80 la suta dintre romani considera ca la noi in Romania birocratia este foarte mare iar o reactie la acest fapt nu exista, pentru ca nu actionam ci doar barfim” ea a mai declarat:”In tara noastra sunt multe structuri birocratice, este birocratie peste tot, hartiile conteaza mai mult decat realitatea. Este o «hiper-birocratie» si in loc sa ne opunem acestei situatii, mai degraba «evitam sau indulcim» confruntarea cu ea!” Pornind de la faptul ca “chiar daca se vorbeste mult de multiculturalitate, cultura neamului este cea in care traim si in neamul romanesc domina masculinitatea” prof. dr. Gabriela Marinescu a subliniat:”Daca «adevarul este format din mai multe adevaruri» putem constata ca acest secol este unul al emotionalului si «femeile castiga foarte mult!» Desi la nivelul Romaniei nu este facuta o statistica, «masculinitatea si feminitatea sunt pe picior de egalitate» insa orgoliul fiecarui barbat este stirbit si nu accepta ca sa aiba o femeie sefa! Un scriitor francez mentiona ca «femeile sunt ori prea – prea ori foarte – foarte» asa ca, in acest «secol al emotionalului», ele sunt mai active!” Prof. Ben Mehedin, de la Fundatia “ADEPT” Timisoara a facut cunoscute mai multe propuneri pentru promovarea si valorificarea produselor din ferma de familie, biodiversitate si lanturi alimentare scurte. Intr-o pledoarie pentru aceste lucruri el a marturisit: “M-am nascut in Moldova, in jud. Botosani si m-am aclimatizat in Sighisoara, implicandu-ma in dezvoltarea rurala. In antreprenoriat este necesar sa fii inovator. Zona Sighisoarei este una cu o inalta valoare materiala si oamenii de aici nu furnizeaza doar alimente ci si servicii de mediu ecosistemice. Tot ce este nascut face parte din natura iar spre deosebire de Anglia care are 19 specii pe metrul patrat, Romania are peste 160. Zona unde activez poate sa furnizeze siguranta alimentara, in perimetrul Tarnava Mare fiind circa 85 000 de hectare ce sunt administrate de 5000 de familii, in mici gospodarii. Romania are 5 bioregiuni, o mare varietate de specii – mai mult decat oricare tara a Europei. Insa, in «limbajul de cauciuc» al Uniunii Europene suntem mentionati ca am facut o inventariere pasiva in administrarea terenurilor… ciurda satului este privita ca un element al inapoierii – fapt ce este vazut tot asa si de Ministerul Agriculturii dar si de tarani. Doar Printul Charles o vede ca ceva foarte valoros! Gospodariile taranesti au existat de sute de ani dar reprezentantii nostri care au negociat cu Uniunea Europeana nici nu au stiut ce au negociat! In satul Achita (de origine saseasca – sasii ajungand pe teritoriul Transilvaniei fiind invitati de regele maghiarilor sa apere granitele!), la inceputul anului se licita «maturatul strazilor dupa ce treceau vitele!» Acum gospodariile taranesti isi pierd viabilitatea odata cu globalizarea. Noi ca asociatie intermediem legaturi cu turisti si cu cei care pot face ceva. In zona Sighisoarei este o distanta foarte scurta intre cel care produce si cel care consuma dar sunt necesare actiuni de educare a gustului! Prin politica agricola comuna statul nu sprijina antreprenorii. Ar trebui sa aiba interes pentru acest lucru dar conducatorii nostri au interesul sa conduca altfel. Marketingul da valoare adaugata produselor locale, folosind biodiversitatea… Agricultura este sprijinita de comunitate… Laptele insa nu are pret, desi la orase exista mare nevoie de acesta, la care taranii in pret socotesc munca lor, nu cuantifica altceva! In spatele multor lucruri este foarte multa munca si sta tot taranul, ce accepta aceasta situatie. Incercam sa sprijinim proiectele de antreprenoriat dar si un voluntariat pentru a reusi ca sa valorificam tot ce ne ofera biodiversitatea, sa incheiem parteneriate cu agenti economici”.
Subiecte fierbinti cu raspunsuri pe masura
Prezenta doctorului Claudiu Franc, presedinte al Federatiei Crescatorilor de Animale din Romania a dat prilejul unui antrenant dialog cu fermierii, ce au aflat noutati despre aplicarea platilor directe 2015 -2020 dar si despre modul cum este sustinuta ferma mica in noua perioada de programare PNDR 2014 – 2020. In cuvantul sau de la simpozionul ce s-a desfasurat la Hotelul “Trotus” dr. Claudiu Franc a mentionat: “Structura agrara actuala a Romaniei este o mare problema sociala si economica nerezolvata a tarii. Anii 2014-2020 formeaza ultima perioada cand se mai acorda in Romania bani pe hectar sau pe numarul de animale. In Olanda nu se acorda subventii la hectar ci pe ferma. Noi, prin titlurile de proprietate «am improprietarit mortii», nu am dat pamantul la cei vii!” Dr. Claudiu Franc a mai facut o remarca trista: “Studiul privind Potentialul agricol al zonelor era mai bine realizat in timpul lui Ceausescu decat ce a facut Academia Romana! Este un paradox ca din judetul Alba, comuna cu cel mai mare efectiv de vaci din tara (in jur de 2800-2900), nu este incadrata in Potentialul agricol, zonele de munte nefiind incadrate din pricina … fertilitatii solurilor!” In privinta unor probleme deosebite el a mentionat:”In Romania incurajam sistemul asociativ sau vrem sa il desfiintam? Noi nu avem service pentru utilaje agricole si tractoare, APIA este o «o chitibusareala» de preluare si evaluare de documente… Orice fermier (mare sau mic), ce nu stie unde sa mearga in privinta accesarii de fonduri, sa puna creionul si sa gandeasca ce doreste ca activitate principal, care sa fie ponderea importanta a fermei! Avem o garantie a banilor incasati; este pentru prima data cand avem ordine in acest domeniu. Dar sa intelegem un lucru: multitudinea de forme de sprijin nu inseamna ca trebuie sa accesam la toate! Se vine cu o orientare selectiva catre activitatea principala a fermei si dirijarea sumelor este pe activitatea principala”. Dr. Claudiu Franc a dat un raspuns clar fermierilor care au intrebat daca pot obtine vreo despagubire in caz de seceta: “La noi in Romania nu sunt create structuri ca sa sprijine acest fenomen, ce e considerat a nu fi unul la nivel national! Chiar de se va obtine un sprijin, acesta va fi de la anul. Daca am avea Fondul Mutual s-ar rezolva aceasta problema.” Dr. Radu Antohe, Expert US RNDR, ne-a declarat la finalul simpozionului organizat la Onesti: “Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala reprezinta un demers european ce are ca scop implicarea tuturor factorilor de succes din agricultura. Ne referim pe de o parte la entitatile publice centrale si locale ce au ca scop elaborarea de politici agricole cat si pe alta parte, la implicarea mediului asociativ, al fermierilor, pentru dezvoltarea spatiului rural”. Mentionam ca la acest simpozion au participat 80 de fermieri din judetele Moldovei si din judetele Harghita si Covasna iar ca un lucru inedit notam prezenta unei tinere irlandeze, Molly Mcdonough, ce este stabilita in Romania si are preocupari in domeniul dezvoltarii rurale.
Ion Moraru
