Dofteana este una dintre cele mai vechi localitati din Modova, existand inca inainte de formarea statului feudal. In 2009, s-au implinit 573 ani de la prima atestare documentara. Din datele arhivelor statului, reiese ca prima asezare dateaza din 1436, cand domnitorul Stefanita a donat sfetnicului Babor Plopescu 6 sate pe Trotus si Tazlau, intre care si Dofteana. Initial, denumirea localitatii a fosta Dohtana si venea de la ocupatia oamenilor, care preparau din coaja de mesteacan din locul numit, si azi, Dohotar o alifie pe care o foloseau la ungerea osiilor de lemn, iar mai tarziu in cizmarie, alifie careia i se spunea, de asemenea, dohotar.
aDofteana ar fi putut sa fie oras, afirma Toma Bourita, consilierul juridic al primariei. Din pacate, in afara de populatie, nu indeplinim standardele.” Comuna are peste 17.000 ha si 12.500 de locuitorii, “cum e mai rau”, ma lamureste juristul. E prea mica sa fie oras, insa prea mare ca sa se bucure de sprijinul acordat mediului rural. “Nu am putut accesa fonduri Sapard, care se adresau localitatilor cu 2.000-10.000 locuitori, arata Toma Bourita. Anul acesta, am depus un proiect integrat pe FEADR, dar nu am obtinut finantarea din cauza ca, pe anumite criterii, am primit prea putine puncte.” E vorba de populatie, gradul de saracie, care e mediu in Dofteana, si de seceta care “nu prea a fost”. Proiectul valora 2,5 milioane de euro si cuprindea retea de canalizare, statie de epurare, asfaltarea unui drum comunal, Centrul aAfter School”, in cladirea vechii scoli din Bogata, care urma sa fie reabilitata, si dotarea grupului de dansatori ai Asociatiei socio-culturale. “Au venit reprezentantii FEADR, de la Iasi, si au facut evaluare in teren. De la inceput ne-au spus aNu aveti nicio sansaa si ne-au sfatuit sa ne retragem cererea”, marturiseste Toma Bourita. Viceprimarul Dumitru Selaru spune ca FEADR are, probabil, o ierarhie: “Sunt localitati mult mai sarace ca Dofteana. Numai din judetul Bacau au fost 55 de proiecte pe masura 3.2.2. Concurenta e foarte mare si eu cred ca nici nu au atatia bani.”
Cu ATV-ul, de la Slanic la Dofteana
Accesarea fondurilor europene e singura sansa pentru propasirea localitatii si transformarea in oras. De altfel, autoritatile nu doresc sa schimbe statutul “unitatii administrative” doar asa, pe hartie, ci sa faca din Dofteana o statiune turistica. Asta ar insemna sa creasca numarul consumatorilor de servicii si produse, al agentilor economici, ar insemna taxe, impozite, locuri de munca, “intr-un cuvant, prosperitate”, sustine viceprimarul. Oamenii se insufletesc atunci cand vine vorba despre obiective. La urma urmei, ce sa caute turistul in Dofteana? “Avem o multime de obiective, unele istorice, altele naturale, care merita vazute, sustine viceprimarul. La Ciunget si Sararie, avem ape minerale sulfuroase, asemanatoare celor din Sl. Moldova, un monument al eroilor din 1930 si un un parc dendrologic cu 660 de specii, Castelul Ghika, avem peisaje extraordinare…” Domeniul Ghika a fost cumparat de o firma care l-a si renovat, urmand “sa-l redea circuitului”. Parcul dendrologic, intins pe 11 ha – 6 de padure, 3 de livada, 2 de teren constructii – are un iaz cu peste si specii valoroase de arbori si arbusti. “Intentia noastra este sa unim statiunea Sl. Moldova cu Dofteana, afirma Dumitru Selaru. Vrem saa asfaltam soseaua dintre localitati, care are 35 km si trece pe la cele doua izvoare minerale.” In acest fel, se va vorbi despre o zona de agrement, nu doar de o statiune. “Turistii nu vor sta doar in Slanic, vor putea veni la Dofteana cu ATV-ul, cu motocicleta sau scuterul”, vor vizita castelul, parcul si “Ochiul Huitorii”.
Raliul lui Titi Aur
[ad#stire] aOchiul Huitorii e o adancitura, o firida intr-un perete de sare, care atrage umezeala”, ne explica Dan Serban, un cadastrist care stie toate ungherele Dofteanei. “Ochiul” anunta starea vremii: cand umezeala din aer creste, pe stanca apare o dara de apa si localnicii sunt siguri ca va ploua. Dumitru Selaru mai aduce un argument in favoarea viitoarei statiuni: “Avem posibilitatea sa amenajam o partie, iar daca vom obtine o finantare europeana chiar o vom face. Copiii nostri merg si acum sa schieze la Podei”. Iarna, Dofteana e “de vis, daca ninge”, iar sarbatorile, o minune: “Suntem numarul 1 in judet la datini stramosesti” afirma Dan Serban. O data daca ar veni englezii sau nemtii aici, de Craciun, “sigur s-ar intoarce in fiecare an”, adauga vicele. Brusc, localnicii isi amintesc de “raliul lui Titi Aur, organizat acum 4 ani” pe traseul Onesti-Dofteana-Slanic-Oituz-Onesti. Ei spun ca atunci “era Rafo cu banii” si povestesc, oftand, ca “a venit toata Valea Trotusului sa asiste.” Sunt convinsi ca nu e inutil sa speri si ca visele de prosperitate se implinesc daca aprin vise intelegem proiecte”.
Silvia Patrascanu
