Prezenta a numeroase personalitati si multitudinea momentelor de cultura si spirit derulate de-a lungul manifestarii au creat o atmosfera distinsa la a 45-a editie a “Zilelor Culturii Calinesciene”, devenite traditie in Onesti. Vernisajul expozitiei de grafica semnate de Vlad Ciobanu (“a carui arta este un model de valoare”, conform scriitorului Constantin Th. Ciobanu) a prilejuit autorului lucrarilor un moment de confesiune: “In timp ce desenez, incercand sa inteleg discursul poetic si sa-l transpun intr-un discurs plastic, descopar cateva lucruri: discursul poetic literar se ofera succesiv, iar eu traduc in limbaj plastic acest univers poetic, simultan cu imaginea. Este inevitabil sa te confrunti cu raportul dintre imagine si text, ce de fiecare data se reformuleaza. Desenele contin obsesiile mele artistice si dificultatea sta tocmai in « a te parasi pe tine si a te duce spre celalalt». Aceasta abandonare a sinelui ma primeneste, iar universul meu artistic obtine niste lucruri pe care altfel nu le-as fi castigat. Desenul este un act de comunicare”.
Din breasla artistilor plastici, Felix Lupu a apreciat ca “Vlad Ciobanu este un sculptor in linia lui George Apostu si Vasile Gorduz”, iar criticul si istoricul literar Mircea Colosenco a mentionat ca “si in postura de pictor, autorul expozitiei este inimitabil, putandu-se recunoaste substanta emotionala”. Incitante au fost si interventiile invitatilor la editia din acest an a “Zilelor Culturii Calinesciene”. Prof. univ. Traian Diaconescu, de la Universitatea “A. I. Cuza” din Iasi, a mentionat ca “aceasta manifestare, de un prestigiu national, ce se desfasoara in locuri cu o rezonanta istorica extraordinara, iese din cotidian si se inalta in zona valorilor.” El a evidentiat personalitatea profesorului Ioan Micu, traducator al operelor lui Ovidiu si un colaborator intens al Muzeului de Arheologie din Constanta. Nascut in 1912 la malul marii, Micu a studiat limbile clasice la Universitatea din Bucuresti. “Om de carte si de omenie, harazit cu harul muzelor, Ioan Micu a fost autorul unor articole din revista «Bilete de papagal» (coordonata de Tudor Arghezi). In opera sa intalnim spiritul unui om format la scoala clasica, iar prin traducerile sale a sincronizat cultura romaneasca cu cea occidentala”, a declarat prof. univ. Traian Diaconescu despre Ioan Micu, cel care a trait anii batranetii la Onesti. Criticul literar Mircea Colosenco a prezentat mai multe carti, documentate dupa indelungi cercetari prin arhivele literare, si a vorbit despre “trinitatea Labis – Nichita Stanescu – Cezar Ivanescu”. O prezenta inedita la manifestarea onesteana a fost a Stelei Covaci, care a adus in actualitate “parfumul” istoriei literare, cuprins de esente de puterea balsamului. Nascuta in hotar moldovenesc, la Lipcani – Radauti Prut, ea a trait durerea refugierii si, dupa 17 ani de la acest moment, si-a reintalnit tatal. A trait o viata palpitanta si frumoasa in studentie, la Scoala de literatura fiind colega cu N. Labis (de care a legat-o o prietenie stransa), Paul Goma si altii. Covaci a evocat cu multa caldura si cu argumente inedite opera si viata a doi poeti de geniu, Nicolae Labis (accentuand aspecte legate de disparitia sa) si Nichita Stanescu.
La deschiderea “Zilelor Culturii Calinesciene”, in Aula Bibliotecii municipale “Radu Rosetti”, Ciprian Zarzu, presedintele Clubului Rotary din Onesti, a adus un omagiu profesorului Constantin Th. Ciobanu: “De 45 de ani – o viata de om, acesta se ocupa de organizarea manifestarii, si a reusit mereu, indiferent ce forte politice au fost la conducerea municipiului.” Scriitorul Mihai Sora, la 97 ani, a prezentat prelectiunea (imbinata cu proiectia unui film documentar) “Varstele si voluptatile criticii”. Reintors la Onesti, unde a invatat in urma cu 50 ani, regizorul Stelian Stativa a vorbit despre cinematografie si despre George Calinescu. El a mentionat ca “acesta avea un gust si un discernamant in privinta cinematografiei mult superior contemporanilor, avand si intuitia problemelor generate de receptarea unui film”. Iar opiniile lui Calinescu despre film sunt dintre cele mai surprinzatoare: “Dupa 1928, cand filmul a avut sonor, a venit moda nefericita ca acesta sa fie o vorbarie lunga… Filmul nu da o placere de idei, ci una de senzatie, ca savarina. Filmul nu trebuie judecat ca teatrul, deoarece actorii nu joaca, ei traiesc si, mai ales, nu trebuie sa para actori, in timp ce scena trebuie sa fie o lume…” Stelian Stativa a abordat si tema ecranizarii unor opere literare, precum si a serialelor difuzate masiv de televiziuni, subliniind ca “aceste filme cuceresc publicul prin personajele constante, pe care privitorii ajung sa-i considere ca rude”. Provocarea pe care a adus-o in discutie regizorul – daca George Calinescu ar fi acceptat sa interpreteze rolul principal al filmului “Bietul Ioanide” (realizat dupa un roman al sau) – a adus si o concluzie: “Una este lumea scriitorilor, alta e cea a filmului si o cu totul alta lumea noastra. Marile filme au aparut din armonia si ironia tandra si sagalnica!” Lansarea unor volume, prezentarea celor mai noi aparitii ale revistelor de cultura, recitalul liric “Poetul in cetate”, precum si colocviul cu tema “Repere in literatura romana, George Calinescu si Nichita Stanescu” au completat sirul bogat al momentelor culturale cuprinse in aceasta densa manifestare anuala care se desfasoara la Onesti.
Ion Moraru
