Un Badea Cartan al zilelor noastre

Pentru multi onesteni, numele Mirel Magop este aproape necunoscut, dar ceea ce face acest om este minunat. El a pornit la pas, pe jos, in cunoasterea tarii si a facut Turul oraselor Romaniei, fapt ce i-a adus multa admiratie din partea celor pe care i-a intalnit, dar si numele “Torro”. Vorba latina “Omne ignotum pro magnifico est!” (“Ceea ce este necunoscut este socotit minunat”) a fost cea care l-a facut “bolnav de Romania” si dependent de mersul pe jos. In varsta de 41 de ani, Mirel Magop este originar din nordul Moldovei dar a locuit mult timp in Onesti, in aceasta toamna stabilindu-se pentru cativa ani in Timisoara (unde aspira sa urmeze o facultate). Multi il considera un om fericit si isi doresc sa faca asemenea calatorii superbe “la pas”, daca ar fi liberi de orice responsabilitate fata de alti semeni.

„Mersul pe jos este sanatos”

Cu un curaj demn de admirat, Mirel Magop este “un Badea Cartan” al acestor timpuri. Despre lucrurile care l-au indemnat sa porneasca in turul oraselor Romaniei, Mirel Magop ne-a declarat: “Daca vrei sa cunosti o tara, o regiune ori un oras, pasul este cel mai bun mijloc de transport. Multi dintre noi acuza lipsa de timp pentru a se scuza ca sunt sedentari. Nu au timp sa mearga pe jos sau sa urce scarile la bloc. Lipsa miscarii este unul din dezavantajele aglomerarilor urbane. In trecut oamenii erau nevoiti sa mearga pe jos zeci de kilometri iar azi luam taxiul sau trenul, ca sa nu mai vorbim de autoturismul personal, cu care mergem si la piata iar liceenii «de fite» merg cu autoturismul la scoala. Mersul pe jos este cel mai complet exercitiu fizic. La 23 aprilie 2007 m-am hotarat sa fac turul tuturor oraselor din Romania. Am plecat cu 1200 de lei si cu gandul ca voi vizita 273 de orase pe care le stiam, dar pe drum am realizat ca s-au mai facut orase (multe din cele noi fiind fara a merita acest nume) si astfel acum sunt 321”.

O tara binecuvantata

Dupa primii kilometri pe care i-a parcurs pe jos, in cautarea oraselor romanesti, Mirel Magop a fost cuprins de pasiunea de a-si vedea visul implinit. Despre peregrinarile sale, el ne-a povestit: “Am descoperit pe parcurs frumusetile cu care este binecuvantata aceasta tara, pasiunea pentru fotografie si nevoia de a impartasi si altora din experienta mea. Majoritatea celor pe care i-am intalnit au fost uimiti si plini de admiratie atunci cand ne-am intalnit, sustinand ca nu ar avea curajul ca sa porneasca la un asemenea drum. In aproape trei ani, am strans 287 de stampile din cele 321 de orase ale Romaniei”.

Placerile calatorului solitar

Echipat cu un rucsac in care poarta cortul, hainele si o patura Mirel Magop a trecut pe multe drumuri ale tarii, astfel ca poate marturisi: “Pitestiul a reusit sa se strecoare in inima mea pe primul loc iar la polul opus, Bailestiul este cel mai urat oras. Calarasiul este orasul «cel mai verde» si Sannicolaul Mare, cel mai cochet. La Dumbraveni (Vrancea) este o imensa statuie ce il reprezinta pe Suvorov, intemeietorul Tiraspolului (cavaler ce a cautat mandrute pe la noi), iar culmea, ridicata de comunisti, aceasta statuie inca rezista! La Focsani am vazut teatrul din localitate, despre care localnicii spun ca este cel de-al doilea realizat in tara dupa cel de la Iasi. Mai peste tot am fost confundat cu un strain, majoritatea fiind mirati si putin nedumeriti in legatura cu scopul meu. Locuitorii Romaniei sunt foarte diferiti si peste tot se gasesc oameni generosi dar si neprimitori, periculosi, betivi si hoti. Pot spune ca cei mai generosi sunt cei din Lunca Dunarii, incepand de la Calafat si pana la Tulcea, apoi sunt maramuresenii iar cei mai indiferenti sunt in Dobrogea. Cel mai in siguranta m-am simtit mergand pe autostrada Bucuresti – Pitesti si in Tinutul Secuiesc. Dificultatile au fost multe insa am fost destul de precaut si am stiut sa negociez bine situatiile deosebite, inclusiv intalnirile cu etnii mai mult sau mai putin periculoase”.

Modele

Inedit este faptul ca in tot drumul a fost purtat si de gandul de a fi asemenea modelelor, “urmasilor” lui Badea Cartan: Dan Dumitru care a parcurs intre 1910-1916 aproximativ 100.000 kilometri, calatorind pe 5 continente, prin 76 de tari (la acest drum el rupand 497 perechi de opinci si 28 de costume nationale) si Nicolae Ghimpu (care a facut turul “Romaniei Mari”), precum si Maria Crasmaru, care a strabatut 120 de tari, in prezent fiind in descoperirea Irlandei.

De la calatorie la scrierea unei carti

La capatul a peste 12.000 de kilometri pe care i-a parcurs pe jos, in aceasta lunga calatorie care l-a consacrat pe Mirel Magop primul “country trotter” din Romania, el s-a gandit si la scrierea unei carti. Ea este mai mult decat un jurnal de calatorie intrucat autorul doreste sa descrie o competitie ce are ca premiu un million de euro pentru cine va reusi ca sa strabata primul un traseu prin toate orasele tarii. In acest sens, Mirel Magop a declarat: “Gandindu-ma ca eroii cartii mele se vor confrunta si cu conditii de iarna, in cadrul turului oraselor din Romania am decis sa merg si iarna. A fost foarte greu, pe ninsoare, vant, ger de -18 grade Celsius, viscol. Imi era greu si sa mananc pentru ca imi inghetau mainile. Abia dupa 2-3 kilometri ma dezghetam. Trebuia sa merg mereu si am observat ca faceam tot atatia kilometri ca si vara, cand erau 15 ore lumina. Daca nu esti indragostit de aceasta pasiune, daca nu ai o motivatie puternica, nu ai cum sa rezisti iarna mai mult de 2-3 saptamani de drum… De aceea, nu m-am mirat cand am vazut oameni facandu-si cruce, privindu-ma pe drum, infofolit, cu rucsacul in spate si cu hotararea de a merge, nu de a sta”.

Intamplari hilare

Intre lucrurile pe care le spune cu mandrie Mirel Magop (care in itinerariul sau i-a intalnit pe Leonard Doroftei, Ludovic Orban, Elena Udrea si pe George Copos), unele sunt hilare. Astfel el marturiseste ca se distreaza cand oamenii se chinuie sa ii vorbeasca in engleza, crezand ca e turist strain, dupa cateva minute intrebandu-i in romaneste ce au vrut sa spuna. De asemenea, tot cu umor a mentionat ca a rupt 9 perechi de incaltari, “bocancii cumparati la «mana a doua» fiind cei mai buni, strabatand cu ei in jur de 4000 de km”. Dar bucuria mare a sufletului sau este ca a fost martor la “inmugurirea, inflorirea si inverzirea Romaniei”.