Printr-un sir de manifestari omagiale, in mai multe comune din zona Vaii Trotusului, a fost celebrata trecerea unui secol de la marea conflagratie mondiala in urma careia s-a infaptuit Romania Mare. Comuna Bogdanesti a fost in vara acestui an prima de pe meleagurile bacauane unde au fost aniversati 100 de ani de la jertfa eroilor pentru libertatea si intregirea tarii, din Primul Razboi Mondial. Astfel, la aceste evenimente au participat oficialitati ale judetului (prefectul Bacaului, Maricica Cosa, vicepresedintele Consiliului Judetean, Marius Gheorghita), personalitati ale vietii militare (generalul Vasile Jenica Apostol, colonelul Paul Valerian Timofte), reprezentanti ai mai multor institutii si numerosi preoti din Protopopiatul Onesti, ce au avut in frunte pe Arhiepiscopul Ioachim, al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului si pe parintele protopop Ioan Bargaoanu (care s-a implicat mult in organizarea mai multor momente ale comemorarii). In aceasta comuna de pe frumoasa vale a Oituzului au fost prezenti fii ai comunei ce au revenit pe plaiurile natale si oaspeti din mai multe localitati din tara si chiar din strainatate (din localitatea Genlis – Franta, cu care Bogdanestiul este infratit).
Evenimentele comemorative au inceput cu desfasurarea unui simpozion la care a fost evidentiata insemnatatea luptelor ce s-au dat pe meleagurile din apropierea acestei comune in desfasurarea Primului Razboi Mondial. Inainte de a prezenta comunicarea “Sincronie si istorie pentru Bogdanesti”, primarul acestei comune Nicolae Andrusca (profesor de istorie), a dat raspuns intrebarii “de ce simpozion?” si a mentionat “Toata lumea face parada, depune flori la monumentele eroilor, lucruri care sunt importante si acestea! Dar un simpozion inseamna sa aducem istoria la Bogdanesti, sa stabilim locul acestei localitati pe valea Oituzului, in anii Primului Razboi Mondial! In comunitatea locala este pentru prezent si pentru viitor aceasta interferenta! Istoria te obliga! Un considerent pentru care am gandit acest simpozion este ca Bogdanestiul a avut identitatea sa in contextul luptelor de la Oituz, identitate de care avem nevoie si azi. Bogdanestiul si Oituzul modern au cam aceleasi evolutii. In 1896 Bogdanestiul vine cu prima biblioteca publica, in timp ce si la Oituz in anii dupa aceea s-a construit o scoala”. In cadrul comunicarii pe care a prezentat-o cu multa convingere profesorul Nicolae Andrusca a conturat si “oglindirea” Primului Razboi Mondial in literatura romana si a mentionat ca “scriitorul Camil Petrescu a fost luat prizonier la Cosna la 26 iulie 1917 iar Ioan Missir (un intelectual cu multi medici in familie), a scris romanul «Fata Moarta» – el fiind combatant pe frontul din zona Muntilor Casinului si Oituz. Scriitorul Cezar Petrescu aminteste de Bogdanesti, in opera sa marcand locul faptelor si evenimentelor din acest razboi. La 31 iulie 1917 a murit granadierul Constantin Musat, cazut la cota 789, crucea sa aflandu-se in Cimitirul Eroilor de la Bogdanesti. Zilele de 10-11 august 1917 au fost zilele «critice» ale razboiului pe aceste meleaguri, frontul ajungand la 4 km de Bogdanesti. O tinta atunci a fost si turnul bisericii din sat, ce a fost reconstruit in anul 1923. Sunt pagini de istorie ce spun ca varful Magura a fost pierdut printr-o tradare… Mii de oameni au murit aici, la Magura, unde nu s-a mai reusit recucerirea acestui varf, loc din care in zilele senine se putea vedea Bacaul! Constantin Kiritescu a notat ca in zilele de 10-11 august obiectivul strategic al inamicului era revarsarea in valea larga de la Bogdanesti. Cu pretul vietii a 500.000 romani morti – pe parcursul intregului razboi, in conditiile in care rusii s-au retras de pe front (fiind in proces de bolsevizare), cu grele pierderi, in perimetrul Manastirea Casin – Oituz – Bogdanesti – Cosna, armata romana a invins inamicul german”.
“Istoria te obliga”…
Istoricul Corneliu Carp, Cetatean de onoare al comunei Bogdanesti, a facut o trecere in revista a evenimentelor petrecute in urma cu 100 de ani pe aceste meleaguri si a reusit ca sa marcheze cateva lucruri esentiale, de avut in vedere mereu. Dupa ce a mentionat ca “este de datoria noastra ca sa pastram traditiile, sa aducem omagiu eroilor patriei” istoricul Corneliu Carp a aratat ca “termenul Oituz a devenit generic dupa anul 1916, dupa ce Constantin Kiritescu a scris doua volume despre Razboiul pentru Intregirea Romaniei (1916 – 1918). Oituzul era un punct , un canton langa Harja, satul la 1916 se numea Grozesti. In 1888 se vorbea de comuna Bogdanesti ca de una mare, in componenta acesteia fiind si satele Nicoresti, Bahna. In lumina adevarului istoric Marasti, Marasesti, Oituz suna bine dar este ca «un joc de ping -pong» aici! Cosna apartinea de Pargaresti, luptele s-au dat in preajma Bogdanestiului pana spre Chiosuri (o zona cu case de munte de pe valea Curitei). Asistam la un masiv proces de furt istoric, chiar si pe plan bisericesc! Am fost si noi pe aici! Imi amintesc cum la 9 mai strangeam frunze de stejar pe care le puneam la crucea eroului Constantin Musat, care a luptat in razboi si dupa ce a pierdut un brat! Acea cruce a disparut, trebuind ca Monumentul si Cimitirul eroilor de la Bogdanesti sa se refaca la forma initiala, in virtutea unei legi! Caporalul Musat era o mare personalitate! Propaganda era partea cea mai buna a Armatei Romane in anii 1916-1918 … Oituz – «Termopile al Romaniei» suna bine! Pentru ca Divizia de Fier a fost singura care a rezistat pe valea Oituzului si era normal sa se vorbeasca de ea! Fiecare si-au strans mortii de pe teritoriul comunei sale; cei de la Oituz au venit si l-au furat pe Constantin Musat iar dupa un mic scandal l-au adus inapoi! In luptele de la Cosna – Magura Casin au luptat diviziile 6, 7 si 8 si putem spune ca marea carte a razboiului din 1917 s-a jucat la Bogdanesti! Ce lupte au fost la cota 789 de la Cosna, ce rezistenta extraordinara a fost acolo! Trebuie ca sa spunem lucrurile asa cum au fost! Apele Curitei au curs zile intregi rosii!Aici, la Sticlarie (in apropierea primei fabrici de sticla, construita in Moldova), a fost cea de-a treia batalie a anului 1917! Daca Bogdanestiul cadea, totul se naruia! Divizia a 6 a a fost in primul aliniament. La 11 august 1917 a fost un moment de criza totala in Armata Romana! Generalul Arthur Vaitoianu (ce isi demonstrase calitatile), l-a inlocuit pe generalul Valeanu si a ajuns primul ministru al Romaniei!” In sustinerea acestor opinii istoricul Corneliu Carp a declarat ca “desi au trecut 100 de ani, urmele razboiului sunt prezente si in punctul Manciuc, din apropiere de Bogdanesti, unde se vad semne cu baioneta pe scoarta batranilor copaci precum si urmele transeelor!”
Idendificari
In “duelul” disputelor a intrat si generalul Vasile Jenica Apostol, care a mentionat la acest simpozion:” Avand in vedere ca toate luptele din zona au fost convergente cu Trecatoarea Oituz, istoricul Constantin Kiritescu a mentionat mereu aceste locuri, pentru rezonanta istorica! Actiunile s-au concentrat aici pentru ca Trecatoarea Oituz este cea mai scurta din Carpati. Trecatoarea Ghimes Faget era pe 50 de kilometri paralela cu linia de frontiera. De aici, de pe valea Oituzului se realizau doua scopuri esentiale: se urmarea ca printr-o manevra dublu invaluitoare strategica Romania sa fie scoasa din razboi, fiind luata ca tinta Odessa. In ranitele soldatilor inamici au fost gasite bilete pe care scria daca veti ajunge pe crestele muntilor veti vedea Moldova cuprinsa de saracie! Daca facem un exercitiu de imaginatie, Romania in viziunea atacatorilor urma sa fie un stat de dimensiuni foarte mici (de marimea statului Monaco), drept un «tampon» intre austrieci si rusi. Alocutiunea istoricului Corneliu Carp clocoteste de patriotism local! Numirea Marasti – Marasesti – Oituz arata ordinea cronologica a luptelor si daca nu exista un mausoleu pe valea Oituzului se datoreaza faptului ca nu am avut relatii atunci! Daca se pierdea batalia de pe valea Oituzului nu ar mai fi fost nici bataliile de la Marasti si Marasesti iar Romania nu mai exista ca stat din 1916! In urma cu 100 de ani Oituzul era numai cu trupuri sfartecate si cu carute ce se retrageau. Aici, in luna august 1917 au venit Arhiducele Carol si contele Istvan Tisza, ce voiau sa savureze victoria dar in perioada 19-27 august soldatii nostri au rezolvat situatia si au impins inamicul pana la Poiana Sarata. Sunt de remarcat doua lucruri: Misiunea Militara Franceza a fost reprezentata la nivelul celor mai inalte calitati. Au fost medici francezi (fiind patru spitale in zona Vaii Trotusului), ce si-au sacrificat viata iar generalul Berthelot a facut pentru Romania mult mai mult decat alti generali romani. El a defilat la 1 Decembrie 1918 intrand cu Regele Ferdinand pe sub Arcul de Triumf! Sprijinul francez trebuie ca sa il vedem cu tot ceea ce a insemnat acesta pentru Romania!”
O “surpriza” foarte mare pentru desfasurarea simpozionului de la Bogdanesti a constituit-o prezenta Margaretei si lui Fred Fichot, ce au reprezentat Primaria din localitatea franceza Genlis (infratita cu comuna aflata in apropierea Onestiului – Bogdanesti). Ei au adus mai multe exponate din arhiva personala a generalului Berthlot, care au dat o aura deosebita desfasurarii acestui simpozion. “Acum 27 de ani, cand am venit prima data in Romania nu stiam cat este de importanta pentru Romania prietenia cu comunitatile din vestul Europei”, a declarat profesorul Fred Fichot, un prieten deosebit al Bogdanestiului. In timp ce subinginerul Corneliu Cristea a rostit cateva versuri din linia frontului Primului Razboi Mondial, tanarul teolog Silviu Neicu, doctorand in istorie, si-a indreptat gandul spre “miile de eroi ce nu au avut parte de o cruce, transeele fiind si casa si mormant. In cartea sa Fata Moarta scriitorul Ioan Missir aminteste de ceea ce inseamna razboiul, el surprinzand luptele din zona Vaii Casinului, un adevarat loc de legenda! In aceasta carte este surprinsa o atmosfera de viata intr-un colt de moarte! Primul Razboi Mondial a nascut nationalismul romanesc si azi exista foarte, foarte multe controverse! Aproape ca nu mai avem voie ca sa spunem ceea ce trebuie!” Daca primarul comunei Bogdanesti, profesorul Nicolae Andrusca a lamurit intrucatva cum stau lucrurile in privinta crucii eroului – grenadier Constantin Musat (“restaurarea cimitirului Eroilor de la Bogdanesti s-a facut dupa planul acestuia din anul 1931, conform Legii nr. 339 privind ingrijirea monumentelor si a cimitirelor eroilor. Crucea lui Constantin Musat era neconforma – mai inalta decat cea a unui erou colonel, fiind din mozaic, astfel ca la restaurare s-a tinut cont si de documentele si obligatiile mentionate in tratatele internationale!”) si generalul Vasile Jenica Apostol a facut cateva “completari”. El a mentionat ca “Primul Razboi Mondial nu a fost de Reintregire a Romaniei! El a fost de Intregire, facand Romania normala, in granitele ei normale! Marile puteri au stabilit frontierele in functie de evolutia istorica a popoarelor!”
Mentionam ca odata cu desfasurarea simpozionului de la Bogdanesti a fost lansat si volumul “Poeme – meditatii lirice la duminici si sarbatori”, ce il are ca autor pe IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului si Bacaului. Aceasta carte a fost prezentata de parintele Ilarion Mata, care a afirmat: “Intr-o lume dizarmonica, poezia creste si umple natura de dragoste. Frumosul de multe ori este zdrobit in fata unei lipse a modelelor autentice, acest fapt dezvoltand in fiinta noastra mutatii fara precedent. Cartea IPS Ioachim aduce lumina in privire, lucruri care sunt traite de catre fiecare dintre noi… Ea aduce un cuvant pe care autorul il aseaza in inimile noastre. Lucrarea este unica pentru ca nicio personalitate nu a avut revelatia sa puna pericopele bisericii in versuri”.
Ion Moraru
