Asa cum nu multe sunt izvoarele ce isi fac albie spre a deveni parauri zglobii ce curg adunand afluentii spre a deveni rauri largi si linistite care strabat lumea tot asa nu multe sunt comunele ce printr-o particularitate a lor, numita modern “brend”, ajung ca sa fie cunoscute si poate (si mai mult) invidiate. Una dintre acestea este comuna Casin, veche asezare de munteni veniti din partile Rucarului si a Dragoslavelor si stabiliti aici. Despre portile de lemn ale casunenilor, un lucru ce “respira” prin osardia generatiilor ce si-au dorit ca chiar aceasta poarta sa reflecte “starea unui sat”, a ajuns vestea si la Bucuresti. Astfel, Constantin Tudose, autorul splendidului album “Portile de lemn ale satului, Portile sufletului” a fost invitat la “ceas frumos de florar si ciresar” la Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti” ca sa prezinte acest volum. Manifestarea a avut loc in cadrul “Zilelor Muzeului Satului”, care a implinit in acest an 79 de ani de la infiintare . Lansarea volumului scris de casuneanul Constantin Tudose a avut loc dupa o manifestare organizata de Uniunea Artistilor Plastici din Romania pe tema “Restaurarea monumentelor istorice”. Despre evenimentul la care comuna Casin a reprezentat judetul Bacau la superlativ, locuitorii acestei frumoase asezari fiind prezenti in capitala cu tot ce are mai frumos, mai multe amanunte ne-a dat Constantin Tudose . El a subliniat faptul ca “pentru locuitorii comunei Casin a constituit o premiera prezentarea la Muzeul National al Satului a acestei carti, ce aduna intre paginile sale peste 2000 de fotografii. Au fost prezentate atat editia in limba romana cat si editia bilingva (in franceza si engleza) a volumului «Portile de lemn ale satului, Portile sufletului» si au participat mai multi invitati. Programul a fost unul foarte incarcat , moderator fiind profesorul universitar Florin Filip, consilier in cadrul Ministerului Culturii”. Conf. univ. dr. Paula Popoiu, director general al Muzeului National al Satului, considerat “capitala capitalei satelor romanesti» a vorbit cu mult patetism la aceasta lansare, subliniind faptul ca “muntenii se intorc in Muntenia, cum altfel decat prin cultura. Tare ne nedreptatesc pe noi ardelenii mai ales atunci cand spun ca suntem smecheri! Comunitatea de munteni din comuna Casin (Moldova), ne prezinta o lectie de cultura populara. Noi, cei de la «Muzeul Satului» suntem un pic gelosi deoarece satul Casin a implinit 605 ani de existenta iar noi doar 79! La Casin este o comunitate veche dintr-un loc vechi! Iar cartea prezentata este cu totul si cu totul deosebita. Aceasta carte se recomanda chiar prin titlu, pentru ca o carte ce se numeste «Portile de lemn ale satului, Portile sufletului», te indeamna neaparat sa o rasfoiesti! Ea ne-a surprins pe noi etnologii, care, intrand pe poarta, nu ne-am oprit niciunde, cartea fiind plina de simbolism! Comunitatea aceasta vine dintre Dragoslavele si Rucar, cu niste traditii pe care le imbogatesc, creindu-se astfel «o punte culturala» intre regiunile tarii. Daca autorul cartii nu avea suflet, nu vorbea despre porti! Consideram o cercetare stiintifica aceasta lucrare realizata de Constantin Tudose, caruia ii place sa se numeasca «un om de rand» al satului Casin. Specialisti (cercetatori stiintifici ai Muzeului National al Satului) vor veni inainte de Sarbatoarea religioasa «Sfanta Maria Mare» la Casin pentru a desfasura o actiune de cercetare si a consfinti comoara etnografica a acestei comune”. Cercetatoarea stiintifica dr. Aurelia Cozma, de la aceeasi institutie muzeala de mare prestigiu a subliniat tenacitatea de care a dat dovada autorul cartii “ce a scos la iveala si a aratat consatenilor si intregului popor roman frumusetea deosebita a portilor satului Casin”. Cu bucuria rostirii celebrului vers arghezian “carte frumoasa, cinste cui te-a scris!” ea a mentionat ca “o pagina din istoria Moldovei trece in nemurire cu aparitia cartii «Portile de lemn ale satului, Portile sufletului» iar o a doua editie a volumului bilingv implica si o deschidere universala «a tot ceea ce a fost valoros in trecut», dupa cum nota filozoful Constantin Noica. Ea este o mica frantura din partea de patrimoniu imaterial si marturisesc ca lipseste doar raul Casin ca sa ne apropiem de comunitate… Ati intors vechiul proverb «sa moara si capra vecinului», ei sa isi faca una si mai frumoasa, intr-o intrecere care este benefica pentru sat” Cuvintele casuneanului Constantin Tudose s-au transpus pana la identificare cu “curgerea lina a slovelor din carte”. Si daca intre paginile acesteia, lamurind proverbul mentionat mai sus el a notat “casuneanul nu a dorit niciodata sa se darame poarta vecinului, sa-i putrezeasca scandura, sa i se sparga acoperisul… el nu a avut astfel de ganduri ci a muncit, s-a straduit sa faca o poarta mai buna si daca nu a avut suficiente resurse pentru asta, a adaugat macar cateva elemente diferite la obloanele mari sau mici, la florarie sau la acoperis”, la Bucuresti Constantin Tudose a cucerit auditoriul. A reusit astfel sa deplaseze “centrul de greutate” al discutiilor catre localitatea Casin si manifestarile unice prilejuite de “sarbatoarea satului”. A vorbit in acest sens despre “Parada carutelor cu coviltir” (unica in Romania), de castigul extraordinar asupra celor din generatia tanara, care se intreaba “de ce sunt asa multe ?”, comunitatea fiind impresionata de frumusetea si de numeroasele manifestari. Afirmand ca “noi venim de unde scartae cumpana fantanii si ne simtim in capitala tarii ca niste tarani, adica «la noi acasa» iar satul nostru va face parte din Asociatia celor mai frumoase localitati din Romania, Constantin Tudose “a predat stafeta” acestui emblematic eveniment pentru Casin si deopotriva si pentru judetul Bacau si Moldova profesorului universitar dr. Ion Ghinoiu, secretar stiintific al Institutului de Etnografie si Folclor “Constantin Brailoiu” al Academiei Romane si coordonator al Atlasului Etnografic al Romaniei.”In conditiile actuale ale extinderii globalizarii avem nevoie mai mult ca oricand de marci identitare. O astfel de «marca identitara», locala, regionala si nationala chiar o reprezinta ceea ce se intalneste in Casin, exemplul concret fiind portile de lemn ale casunenilor”, a mentionat eruditul profesor universitar doctor, adaugand:”Cel care citeste cartea realizata de Constantin Tudose are senzatia ca a fost intr-un urias muzeu in aer liber si a vizitat cele peste 200 de porti ale comunei ce sunt prezentate. Poarta de lemn a satului Casin trebuie ca sa aiba loc la Bucuresti, printre putinele dar inestimabilele constructii taranesti din Muzeul National al Satului”. Pe langa acest discurs profund, rostit cu mult patos celebrul etnograf Ion Ghinoiu, ce a evidentiat “Casinul – un inedit tezaur cultural inca viu la inceputul mileniului III”, a “strecurat” si o minunata apreciere mentionand ca “mortii din cimitirele satului sunt mangaiati de urmasii lor atunci cand ating clantele si incuietorile portilor”. El l-a felicitat pe autorul cartii, care a parcurs cu o cercetare stiintifica deosebita “inimaginarul univers” al portilor satului Casin, “care sa fie conservate si mai apoi promovate si mediatizate pe meridianele lumii, separat sau impreuna cu tandemul sau din Sapanta – «Cimitirul Vesel», din jud. Maramures”.
Sunt demne de remarcat si alte lucruri de la lansarea de carte de la Muzeul National al Satului din Bucuresti, care a reprezentat judetul Bacau la aceasta institutie dupa 15 ani de absenta!In primul rand casunenii “nu au mers cu mana goala” in capitala ci au dus o macheta din lemn a unei gospodarii din Casin, care va reprezenta Romania la Expozitia mondiala pe care o va gazdui anul viitor Muzeul Satului cu ocazia aniversarii a 80 de ani de la construirea acestei institutii. Impreuna cu Constantin Tudose, autorul volumului “Portile de lemn ale satului, Portile sufletului” a fost primarul comunei Casin, Daniel Soroiu (ce a declarat ca este mandru pentru tot ceea ce realizeaza consatenii sai), viceprimarul Gabriela Cojocea Flintoaca (prezenta intr-un frumos costum popular traditional muntenesc) dar si Grupul folcloric “Suratele”. Daca in randul acestora fete ce aduc bucuria sarbatorilor la Casin s-a aflat si Adelina Mihaela Rentea, castigatoarea Olimpiadei Nationale de Protectie a Mediului din acest an , alaturi de ele a fost si cea care duce cantecul popular din zona Vaii Casinului si a Moldovei pe multe scene la concerte si festivaluri, interpreta de muzica populara, Gabriela Comaneci. La finalul acestor insemnari evidentiem si mentiunea prof. univ. Florin Filip, consilier in cadrul Ministerului Culturii care a declarat ca “in acceptiunea UNESCO, autorul volumului «Portile de lemn ale satului, Portile sufletului» este un lider local, capabil prin exemplul si efortul propriu sa mobilizeze comunitati si sa marcheze prezentul”.
Ion Moraru
#1 : 22/07/2015, 01:24
