Timp de trei zile, municipiul Onesti a gazduit cea de-a 42-a editie a “Zilelor Culturii Calinesciene” – manifestare de prestigiu intrata in traditia acestor meleaguri. Deschiderea acestei manifestari a avut loc la sediul Fundatiei Nationale “George Calinescu” din Onesti unde profesorul si omul de cultura Constantin Th. Ciobanu, dupa ce a prezentat expozitia permanenta “Univers calinescian”, a invitat oaspetii la “creionarea” unui panoramic editorial. In acest context au fost prezentate noi aparitii editoriale dar si reviste literare, atmosfera cordiala de la sediul fundatiei onestene fiind prielnica si pentru desfasurarea unui dialog deschis. Astfel, Nicolae Georgescu, filolog si om de cultura, s-a referit la volumul “Viata lui Mihai Eminescu” (scris de George Calinescu la “varsta lupilor”), o carte ce a provocat si va mai provoca multe dezbateri. Ea este scrisa cuceritor, ce dovedeste ca “talentul nu moare”. Este asemeni unui mit, cu maximum de documente. Cum in nuante se gaseste adevarul si in amanunte greutatea faptelor, mitul este atat de rotund ca nici Calinescu nu il poate sparge. Astfel, “nava-amiral merge inainte si va ajunge la un liman pentru a se discuta si despre frumusetea spiritului calinescian”.
Amprente literare
Asupra acestei deosebite pledoarii a lui Nicolae Georgescu (considerat fiul “nerisipitor” al Onestiului), profesorul Constantin Th. Ciobanu a mentionat ca “trebuie sa vedem toate lucrurile legate de opera lui George Calinescu pentru a o intelege si mai mult”. Prof.univ. Ion Pop a prezentat revistele literare care apar la Cluj (“Echinox” – la care a debutat la varsta de 19 ani, “Steaua”, “Apostrof” si “Tribuna”). Scriitoarele Doina Ioanid si Carmen Mihalache au facut cunoscute publicului prezent revistele “Observator Cultural” si “Ateneu”. Carmen Mihalache a mentionat ca “seria noua, din 1964, a revistei «Ateneu» a fost gandita de scriitorul Radu Carneci, ca un spatiu al dialogului, ce propune subiecte noi. «Ateneu» pentru mine inseamna acasa”.
Provocari editoriale
Profesori si elevi din Onesti au prezentat “rodul straduintei lor” pentru aparitia a doua reviste scolare deosebite: “Gala” (la Colegiul National “Grigore Moisil”) si “Criterion” ( o revista realizata de elevii Colegiului National “Dimitrie Cantemir”, care “cu naivitate isi asuma orgoliul de a se revolta” – dupa cum a afirmat prof. Dumitru Buzatu). Mentionam ca elevul acestui colegiu, Cristopher Uglea a starnit o adevarata polemica in prima zi a manifestarii onestene, subliniind faptul ca “in jurul unei carti se invart trei personaje: cel care scrie, cel ce citeste si cel care nu citeste”. La Fundatia Nationala “George Calinescu”, prof. univ. Vasile Spiridon a prezentat volumul de versuri “Jurnal itinerant – 5”, al poetului Constantin Th. Ciobanu, Adrian Voica a lansat cartea “Dictionar cu distihuri” iar editorii Ionel Rusei si Doina Rizea (director al Editurii “Floarea Albastra” Bucuresti) au marturisit despre cartile la care a contribuit ca sa vada lumina tiparului.
Un regal al artelor
Biblioteca Municipala “Radu Rosetti” a gazduit in seara zilei de vineri, 24 septembrie, festivitatea de decernare a Premiilor “Zilele Culturii Calinesciene” – 2010. Cu Premiul de excelenta a fost distins criticul literar Mircea Martin, profesor la Universitatea Bucuresti. Mentionam ca premiul editiei din acest an a manifestarii onestene a fost decernat artistului plastic Constantin Berdila, realizatorul unor lucrari monumentale la Onesti (la Sala de gimnastica “Nadia Comaneci” si la sediul Fundatiei Nationale “George Calinescu”. Festivitatea de la biblioteca onesteana a fost intregita de prezentarea saluturilor pentru editia din acest an, din partea Primariei municipiului, a Clubului “Rotary” din localitate si de la Scoala “George Calinescu”. Nicolae Dragoi, consilier local pe probleme de cultura, a mentionat ca “activitatea Fundatiei Nationale “George Calinescu” a polarizat toate formele de cultura”. Directorul Scolii “George Calinescu”, prof. Maria Zaharia, care a declarat ca “scoala, infiintata in anul 1980 trebuia sa poarte un nume, alegandu-l pe cel al lui George Calinescu. Ea reuseste sa duca mai departe spiritul calinescian, prin rezultatele foarte bune la invatatura obtinute de elevi”. Prelectiunea “Nevoia de dictionare”, sustinuta de prof. univ. Mircea Martin, a prefatat un stralucit recital de pian la patru maini, sustinut de Mihaela Spiridon si Ozana Kalmuski-Zarea.
Succesiunea generatiilor
In cadrul “Zilelor Culturii Calinesciene” au mai avut loc un colocviu pe tema generatiilor literare, o vizita la Tescani si recitalul liric “Poetul in Cetate”. Colocviul desfasurat la Aula bibliotecii onestene a avut ca moderator pe prof. Mircea Martin, care, dupa cum a mentionat prof. Constantin Th. Ciobanu, “de fiecare data a venit pe aceste meleaguri cu multa forta de comunicare”. In cadrul colocviului, Ion Pop a accentuat faptul ca “intre generatii trebuie sa fie limite mai permeabile, existand mereu niste liante ce anunta ceva despre spiritul nou”. Alexandru Cistelecan a mentionat: “In vremuri normale nu se vorbeste de generatie, dar in perioada proletcultista, cand era o monotonie ideologica, toata lumea ambiguiza si singura sansa de a face diferenta a fost de a evidentia generatiile”. Tot din Targu Mures, criticul literar Virgil Podoaba a relativizat dezbaterea mentionand: “Conceptul de generatie a fost o fictiune ce acum se dovedeste a fi utila, marcand o omogenitate in mijlocul unui grup de scriitori”. In timp ce ieseanul Ioan Holban a amintit o vorba a scriitorului Octavian Paler (“generatia este echipa cu care vrem sau nu vrem sa trecem prin lume”), prozatorul bacauan Petru Cimpoiesu (ce a mentionat ca “in fiecare an tot despre generatii e vorba la simpozionul de la Onesti”), a reliefat faptul ca “generatiile au legatura cu evenimentele social-politice si au un alt tip de sensibilitate fata de cele precedente; aparitia unei generatii apare datorita nemultumirilor generate de generatia anterioara”. Cu o opinie mai putin conventionala a intervenit tanarul critic literar Alexandru Goldis, care a declarat: “Termenul de generatie a impacat toata lumea, el fiind incurajat de scriitorii insasi. Era un teren gol si s-au servit de el pentru a se impune in spatiul literar. Apoi a fost aruncat ca o carcasa goala”.
Demn de mentionat este faptul ca in climatul intelectual al acestei editii, publicul onestean s-a bucurat de participarea unor mari personalitati literare din Bucuresti, Iasi, Cluj, Targu Mures si Bacau.
