Onestiul pare o copie in miniatura a tarii. Un oras odata infloritor, cu o economie dezvoltata, care ducea in spate intreg judetul, a ajuns aproape de faliment. Astazi aracul, broasca si stiuca” din politica onesteana se bat pentru un plus de imagine, in perspectiva apropiatei campanii pentru prezidentiale. Fireste, pentru comunitate nu se face aproape nimic. Ideile bune mor in aceasta lupta a contrariilor. Cateva teme sunt permenente in spatiul public onestean: termoficarea, izolarea termica a blocurilor, somajul s.a. Si Rafo, fireste, bijuteria industriei bacauane. Parlamentarii democrat liberali au facut lobby pentru o scrisoare de garantie, care sa-i fie acordata rafinariei, in vederea continuarii unor investitii de anvergura. Unii au interpretat actiunea in sens electoral, altii au reusit sa blocheze bunul mers al lucrurilor si relansarea Rafo, care ar aduce mii de locuri de munca si un plus de stralucire Onestiului. Liberalii si social democratii de pe Trotus au alte idei de forta prin care isi fac loc in spatiul public. Ideea de a relansa economia onesteana este una apriori valabila, pentru care intreaga suflare politica ar trebui sa puna umarul. Un oras care nu mai face multe parale, cu fabrici bune de fier vechi, aduse de baeietii destepti la faliment, nu mai are prea multe solutii. Frigul din casele onestenilor si vantul care le trece prin buzunare sunt argumente pentru o ratiune necesara si suficienta spre unitate. La nivel national, in urma cu doi ani, grupul celor 322 de parlamentari l-au demis pe Basescu. Psihanalitic vorbim de un act ratat (in sens lacanian). Ceea ce nu l-a ucis pe marinar, l-a facut mai puternic. Rafo Onesti are nevoie de o garantie, pentru un imprumut de 330 de milioane de euro, si nu de un imprumut din partea statului, a carei oportunitate si legalitate sa fie vertificata de Consiliul Concurentei. Politica onesteana este si in aceasta situatie impartita. Grupul Sterling Resources, cei 322, intarzie o investitie. Rezultatul pare sa depinda, in perspectiva, si de aceasta data de presedinte.
a
Mircea Merticariu
