Ctitorii bisericii Sfantul Nicolae din Bosoteni, Beresti Tazlau, descoperiti dupa un secol. Doua cutii metalice cu osemintele acestora au fost depuse in cripta construita odata cu biserica de „zid”, in 1902. Descoperirea accidentala, prilejuita de lucrarile la aleile bisericii, inzestreaza comunitatea satului Bosoteni cu inca o secventa istorica importanta, cruciala in evolutia ei spirituala. Consultandu-se cu preotul satului, cercetatorii Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” au interpretat scena regasita in cripta drept o situatie de cult, prin urmare osemintele nu au fost mutate.
Ritualul de inhumare in cazul descoperirii de la biserica Sfantul Nicolae din Bosoteni sugereaza ca osemintele din cele doua cutii metalice depuse in cripta ar apartine ctitorilor lacasului de cult. Un argument in acest sens este si faptul ca biserica si cripta dateaza din aceeasi perioada, de unde rezulta intentia clara de construire a criptei pentru a implini ritualul de inhumare.
„In timpul reparatiilor aleilor din jurul bisericii s-a constatat aparitia unei boltiri construite din beton, incastrata in fundatia acesteia,” ne explica Lacramioara Istina, arheolog Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau, aratand mai departe ca „la adancimea de -0,20 cm, in dreptul boltirii am descoperit o intrare zidita din caramida. Pe parcursul sapaturilor am constatat ca era vorba despre doua ziduri ce delimitau intrarea in cripta construita sub biserica. Accesul in cripta era blocat de un zid. Din acest zid, in timp, s-au prabusit in interiorul criptei doua randuri de caramizi. Consideram ca aceasta cripta a fost construita in acelasi timp cu biserica, dar ca aceste ziduri sunt ulterioare, probabil construite in momentul depunerii resturilor umane in cripta.”
Biserica actuala din zid a fost construita in 1902, pe locul bisericii vechi din lemn, prin osteneala urmasilor caminarului Toma Rafaila si a satenilor. Pe biserica este mentionata data de 4 mai 1902, probabil ziua sfintirii lacasului de cult. Inainte de a concluziona ca osemintele depuse in cripta ar apartine urmasilor boierului Toma Rafaila trebuie evidentiata legatura stransa intre neamul Rafaila si evolutia parohiei Bosoteni. Astfel, istoricii relateaza faptul ca parohia Bosoteni ia fiinta in 1816. In acelasi an este ridicata si prima biserica din sat, de lemn, cu hramul Sfantul Nicolae. In „Marele dictionar geografic al judetului Bacau”, George Ioan Lahovari consemneaza ca satul „are o biserica ortodoxa, cladita … de caminarul Toma Rafaila, deservita de un preot si un cantaret”. Terenul pe care s-a ridicat biserica a apartinut boierului Rafaila. De altfel, membrii acestei familii boieresti au stapanit, alaturi de razesii locului, satul Bosoteni. Biserica a fost reparata in 1884, iar la inceputul secolului al XX-lea inlocuita cu o constructie de zid, in 1902, si sfintita in acelasi an. 
„In interiorul criptei au fost descoperite doua cutii metalice, confectionate dintr-o tabla care era puternic degradata de rugina,” dezvaluie Lacramioara Istina. ,,Ambele aveau aceleasi dimensiuni, fiind vorba de doua cuburi: 50 x 50 x 50 cm. In interiorul cutiilor au fost depozitate resturi umane, apartinind mai multor indivizi. La momentul descoperirii era prezent si preotul satului, cu care ne-am consultat, si am considerat ca aceste oseminte sa nu fie miscate din locul in care au fost depuse. De asemenea, am rezidit intrarea in cripta si am acoperit sapatura noastra.”
Castru roman in Beresti Tazlau
La marginea drumului stravechi ce lega odata Ardealul de Dobrogea, comunitatea din Bosoteni isi descopera pe zi ce trece istoria, zestrea lasata de stramosi. Nu cu mult timp in urma, tot in Bosoteni a fost descoperit un tezaur monetar cu 295 de piese de argint, datand din secolele XVII – XVIII. Istoricii au mai consemnat la 1928 descoperirea, pentru a doua oara la Cetatuia, deasupra satului Nadisa, vecin cu satul Bosoteni, o oala cu bani de argint, de la imparatii Titus, Hadrian si de la alti imparati romani. Existenta acestor depozite monetare denota faptul ca in arealul cuprins astazi in limitele administrative ale comunei Beresti Tazlau au existat doua castre romane, in opinia dr. Constantin V. Dimitriu. Aceste constructii militare fortificate erau, in general, de-a lungul cailor de comunicatie sau in punctele strategice importante.
Urmarind banii, istoricii au ajuns la concluzia ca la Cetatuia a fost o asezare militara romana pentru paza granitei de rasarit a imperiului si, poate, pentru asigurarea circulatiei pe drumul vechi roman Alba Iulia, Valea Tarnavei, la Odorheiu, apoi pe Valea Trotusului, strabatand toata Moldova sudica pana la Barbosi, langa Galati, legandu-se cu soselele ce strabateau Scitia Minor. Numele de Cetatuia este pastrata in gura oamenilor pana astazi. Orice locuitor din satele Nadisa, Bosoteni, Nasoesti stie ca in acest loc a fost o cetate veche, asezata pe un podis de aproximativ 3 hectare, deasupra dealului Cetatuia.
Istoria mare a Romaniei se construieste din istoriile locale, iar istoriile locale se completeaza precum un puzzle din secvente, fragmente ca acestea, uneori descoperite dupa cercetari sistematice, dar de cele mai multe ori accidental. In tot cazul, locuitorii din Bosoteni se pot lauda ca ocupa aceleasi pamanturi pe care infloreau odata satele romanilor.
Marius Munteanu
