Membrii Filialei Onesti – “Pantelimon Halippa” – a Asociatiei “Pro Basarabia si Bucovina” s-au intalnit vineri, 11 februarie, la Aula Bibliotecii Municipale “Radu Rosetti” pentru a pune pe baze juridice aceasta filiala si pentru organizarea de alegeri. Un insemnat numar de membri si simpatizanti ai filialei a urmarit bilantul prezentat de Constantin Rusanovschi, presedintele Filialei “Pantelimon Halippa” din anul 2003 si pana in prezent. Constantin Rusanovschi a adus un omagiu intemeietorilor acestei filiale, D. Ciobanu si N. Lacatusu, iubitori ai neamului romanesc si a relatiilor cu Basarabia. “Am actionat pentru trezirea constiintei romane in Basarabia, lucru pe care unii au incercat sa il fure. Am avut la Onesti invitati de marca din domeniul istoriei, culturii si artei astfel ca despre acest municipiu la Chisinau se stie mai mult decat despre Bacau, Focsani si alte orase. Crezul nostru este «unirea cu tara» si acest ideal dorim sa il implementam in sufletul unora, rataciti probabil din cauza educatiei. Din cea mai ignorata si lipsita de informare regiune din Basarabia, din nord ne-am straduit ca timp de doi ani, vara, 20 de copii sa fie in tabara pe litoralul Marii Negre, la Constanta”. C. Rusanovschi a amintit si oamenii generosi aflati aproape de filiala (Nicu Sapca, Sergiu Blajevschi, V. Ciobanu, D. Mereu, Nicolae Enache, Maria Dohotaru, Bogdan Rodion, Elena Magdalina) precum si oaspetii din Basarabia care au fost prezenti pe meleagurile bacauane la diferitele manifestari organizate (Nicolae Dabija, Vlad Pohila, Maria si Valeriu Saharneanu, Ninela Caranfil, Vasile Soimaru, grupul “Haiducii” din Ialoveni si Corul Liceului “Prometeu” din Chisinau). De asemenea a fost mentionat faptul ca in aceasta primavara municipiul Onesti va gazdui primul congres al asociatiilor “Pro Basarabia si Bucovina” – adevarat forum al miscarii unioniste precum si o manifestare de suflet la aniversarea a 93 de ani de la Unirea Basarabiei cu tara. Avocatul Nicolae Enache a reliefat faptul ca in ziua de 2 iunie la Varzaresti (in raionul Nisporeni, de peste Prut), va fi sfintita o cruce inalta, similara cu cea de pe Dealul Perchiu, care este un vis al basarabenilor.
Pledoarii pentru unirea in cuget
In luarile la cuvant ale celor prezenti s-au rostit cuvinte emotionante, “scaldate” si cu lacrimi pornite din adancul inimii. Consilierul local Ioan Negoita a mentionat ca “la prima vizita in Chisinau, in 1996 cand a insotit un grup de oameni de afaceri din Onesti am fost marcat de faptul ca nu numai din dorinta se poate realize ceva ci si din multa vointa si daruire”. Un alt consilier local, Stefan Martin, s-a alaturat actiunilor filialei onestene a Asociatiei, iar Elena Magdalina a mentionat ca “cei de peste Prut si romanii de peste tot pot sa fie alaturi de noi, bucurandu-i cu multa caldura in suflet”. Profesorul Constantin Th. Ciobanu a declarat: “De la prezent am inteles ca este un suflet care ne uneste de peste tot. Buletinul de identitate este in Limba romana, il scoatem din buzunarul sufletului. El este intact si a fost pastrat ca si aceasta avere care este Limba romana”. O surpriza plina de sublim a fost aceea in care invitatii prezenti la aceasta intalnire si-au marturisit originile basarabene. Prof. Victor Ciochina, al carui bunic a luptat pe frontul de est, a mentionat ca foarte greu a fost ca profesor de istorie sa faca elevii sa inteleaga ca “sunt doua state romanesti si o singura tara si acestea trebuie sa se uneasca. Asemeni inaintasilor nostri, trebuie sa facem unirea in cuget inainte de a o face in acte. Dar astazi se observa ca preocuparile zilnice, de supravietuire sunt mai importante decat cele nationale. Se pot face mai multe lucruri: sa infratim cat mai multe institutii din Basarabia, chiar si localitati, peste Prut fiind un sat ce se numeste Onesti”. Maestrul coregraf Francisc Enasel, ce conduce Asociatia Culturala “Calutul” din Caiuti si doreste sa infiinteze Fundatia “Doina Trotusului”, pentru reinvierea folclorului trotusean, purtat “peste mari si tari” de mesagerii onesteni ai cantecului si dansului popular pana in urma cu 10-15 ani, a avut un cuvant plin de lirism. Rostind si cateva versuri ale unui veteran de razboi, Gheorghe Rosoga din Caiuti, si amintind ca unchiul sau Ghita Bobarnac s-a stins ca un erou in luptele de la Varzaresti, el a mentionat: “Cand spunem Basarabia ne amintim de expresia marelui poet Grigore Vieru, care o considera «copilul infasat in sarma ghimpata»”. Si medicul onestean Adrian Branzaniuc a marturisit ca, impresionat de “simplitatea sufletului si de patriotismul adevarat al basarabenilor, cu lucruri frumoase cat mai bogate pentru suflet, in clipe sublime am descoperit buletinul de identitate al tatalui meu, pe care scrie Mereni, raionul Lapusna, URSS”.
Coplesiti de emotii s-au adresat publicului prezent, cu intelepciunea senectutii Ioan Ursac, Teodor Lozinschi (care nu si-a putut stapani lacrimile, marturisind ca este nascut intr-un sat pe malul drept al Nistrului si surorile sale ce traiesc acolo o duc foarte greu) si prof. Ecaterina Ivancea, care a accentuat faptul ca “intelectualitatea din Basarabia intelege legatura cu neamul romanesc, mai putin oamenii satelor si pentru aceasta trebuie sa lupte intelectualii”. Au vorbit cu acelasi patos despre Basarabia si I. Manea si Stefan Gojan.
La aceste alegeri a fost conturat un consiliu director avand ca presedinte pe C. Rusanovschi, Maria Dohotaru – prim-vicepresedinte iar Elena Magdalina, N. Enache, Adrian Branzaniuc, Vasile Apostol, Victor Ciochina, I. Negoita si Francisc Enasel – vicepresedinti. La finalul intalnirii Constantin Rusanovschi a declarat: “Multe am facut si mai trebuie sa facem, scopul fiind unul nobil”.
