Simpozion national la a V-a editie
Sambata, 8 august, usile Castelului Ghika din Comanesti s-au deschis larg si in Sala Coloanelor a acestui important edificiu care gazduieste unul din cele mai pitoresti muzee ale Vaii Trotusului, a avut loc un eveniment cultural mult asteptat de comunitatea comanesteana. Este vorba de cea de-a V a editie a Simpozionului national “Dimitrie Ghika – Comanesti” – In Memoriam, care a avut in centrul atentiei in acest an doua teme: “Calator roman pe meleaguri straine” si” Europa de ieri si de azi vazuta prin ochii tinerilor”. Moderatoare a manifestarii a fost prof. Lavinia Misaila, de la Colegiul Tehnic “Dimitrie Ghika” din Comanesti, ce se implica foarte mult in buna desfasurare a activitatii si de aceasta data ea dovedind ca pune multa daruire si in amploarea organizarii simpozionului. Dupa cuvantul de deschidere al lui Viorel Miron, primarul orasului Comanesti, academician profesor doctor Constantin Toma, membru al Sectiei de Stiinte Biologice al Academiei Romane, profesor la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi si director al revistei “Columna” a sustinut una dintre cele mai interesante comunicari, numita “Geniul vegetal si geniul uman”. In aceasta comunicare au fost prezentate etape ale evolutiei vietii pe Pamant, conditiile in care au aparut plantele terestre, inceputurile agriculturii rudimentare si efortul oamenilor pentru domesticirea plantelor. Considerand ca observatiile academicianului prof dr. Constantin Toma sunt de un interes aparte evidentiem mai multe lucruri cu care ne-a incantat in timpul prezentarii comunicarii sale. El a mentionat: “Omul a devenit «un geniu al raului» prin ceea ce a facut asupra naturii, pentru ca este greu de refacut tot ceea ce a stricat. Intai oamenii au fost culegatori si trecerea de la aceasta ocupatie la agricultura a dus la transformarea naturii. Spre anul 7800 inainte de Hristos, in Orientul Apropiat s-a realizat domesticirea unor cereale (grau) iar in Europa cultura plantelor dateaza de 5000 de ani. Cultura graului a fost dominanta cu 3000 de ani inaintea erei noastre si a urmat epoca transportulu de seminte din Lumea Veche in Lumea Noua. Odata cu aceste plante se transporta si boli si daunatori. Speciile locale erau bine adaptate, astfel ca in America de Sud se cultiva cartoful, in Europa ovazul si orzul, in Australia orezul. Din cele 280 000 specii de plante cu seminte doar 10.000 sunt domesticite, acestea avand o varietate de 70 000 de soiuri. In alimentatie sunt folosite 150 de plante, 12 dintre ele asigurand 70 la suta din alimentatia omenirii (cartoful – 50 la suta iar orezul, porumbul si graul 20 la suta). In timpurile actuale un soi modern de porumb si de grau este depasit dupa 5 – 6 ani astfel ca este necesar de a prezerva soiuri vechi. Natura este plina inca de posibilitati de exploatare iar agricultura industriala tinde sa prejudicieze soiurile cele mai intalnite. Norman Borlaug, castigatorul Premiului Nobel pentru Pace din anul 1970 a promovat agricultura intensa, cu tot «cortegiul» plantelor modificate genetic. Cu timpul agricultura a exclus soiurile adaptate mediului si am ajuns ca sa depindem in hrana noastra de plantele modificate genetic. In timp de 80 de ani din 4000 de soiuri au mai ramas 400, in Statele Unite ale Americii disparand din cultura 400 de soiuri. Colectarea si depozitarea in conditii de siguranta a soiurilor a fost pentru botanistul si geneticianul rus Nikolai Vavilov pasiunea care l-a facut sa adune seminte de pe 5 continente pentru a le pastra genele. Aceasta a fost cea mai mare colectie de seminte de plante agricole din lume, ce a fost pazita cu darzenie in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand au fost situatii in care paznicii au murit rand pe rand fara a se atinge de semintele pastrate. In Romania a fost creata, in anul 1990, o banca genetica de seminte la Suceava. Un numar de 10.000 de seminte de la 300 de specii de plante sunt pastrate in Europa intr-o mina de carbuni abandonata, mina care se afla la 1120 km de Polul Nord. «Seiful» Bancii Globale de Seminte are scopul de a preveni disparitia culturilor. Aici semintele sunt pastrate la 120 m adancime, intr-o zona ce este permanent ferita de cutremure, ele ramanand perfect uscate. In camera de depozitare temperatura se mentine la minus 18 grade Celsius, astfel ca «seiful» corespunde cerintelor Uniunii Europene”.
Galeria personalitatilor: Grigore Antipa si Emil Racovita
In lipsa prezentei membrului corespondent al Academiei Romane doctor in biologie Dumitru Murariu a fost prezentata o scurta comunicare, pe tema “Grigore Antipa si Emil Racovita – doi savanti romani, prieteni”, de catre Valentin Marin, doctor colonel in rezerva, secretar stiintific al CRIFST al Academiei Romane si Cetatean de onoare al orasului Comanesti. Despre cei doi mari savanti s-a mentionat ca “au fost colegi de banca la Institutul Academiei din Iasi – cel mai bun din tara la acea vreme. Ei au avut profesori comuni, care le-au sadit dragostea de stiintele naturii. Apoi Grigore Antipa a urmat cursurile Universitatii din Jena iar Emil Racovita a studiat la Sorbona, la Facultatea de Drept si la cea de Stiinte.Despre Grigore Antipa stim ca a reorganizat pescariile statului si a trasat canalele de primenire a apei din Delta Dunarii, sporind astfel de mai multe ori productia de peste. El a fost «pionierul» cercetarilor hidrobiologice in Romania, a organizat la Tulcea o statiune piscicola (azi, Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Delta Dunarii) si Statiunea Oceanografica din Constanta. Dar «opera» sa cea mai draga a fost Muzeul National de Istorie Naturala, care ii poarta numele si unde a realizat primele diorame din lume. Emil Racovita a fost ctitorul si legislatorul Speologiei – stiinta noua a stravechilor taine pamantesti -, fiind cel care a realizat primul Institut de Speologie din lume (in 1920, la Cluj). Emil Racovita a fost naturalistul echipajului expeditiei navei «Belgica» (1897 – 1899) in Antarctica, unde a facut observatii asupra pinguinilor, focilor si balenelor. «A nu sti – spunea Racovita – inseamna superstitii, egoism orb, concurenta salbatica, neintelegere, dusmanie, razboi, foamete, prapad». Dupa Racovita «a sti» inseamna pentru omenire organizare temeinica, activitate nationala, cooperatism, solidaritate, evolutie pasnica” La Simpozionul National “Dimitrie Ghika, In Memoriam” de la Comanesti s-a evidentiat faptul ca “savantii Grigore Antipa si Emil Racovita au fost oameni minunati, cu un dezvoltat simt patriotic, clarvazatori asupra institutiilor de stiinta si cultura, pentru ridicarea gradului de civilizatie al poporului roman. Au fost doi oameni de stiinta inzestrati cu o inteligenta sclipitoare, cu o neobisnuita putere de munca si cu un exceptional simt al realitatilor. Rezultatele cercetarilor stiintifice le-au adus faima nationala si universala. Telul lor suprem a fost sa trezeasca puterile latente ale poporului roman, sa puna in actiune toate energiile de indrumare a concetatenilor pe calea muncii cinstite si disciplinate, pentru a-i inscrie in randul popoarelor lumii, capabile sa contribuie la sporirea patrimoniului cultural si stiintific al omenirii”. Acad. Prof. dr. Constantin Toma a evidentiat faptul ca ” nu intamplator la Iasi au fost infiintate, in 1834 primul muzeu de istorie naturala iar in anul 1856, prima gradina botanica.
O varietate de comunicari
Tot domnul Valentin Marin a prezentat si recenta aparitie editoriala (volumul 4 / 2015), a revistei “Columna” (ce a fost fondata de academicianul Gleb Dragan). Mentionam ca aceasta revista este accesata nu numai pe plan national dar si international- in peste 25 de tari . Amintind ca aceasta revista (ce cuprinde comunicarile prezentate la editia precedenta a simpozionului), “este un vector de imagine a societatii comanestene si nu numai” dr. col. (r) Valentin Marin a indemnat tinerii “sa intre mai mult in biblioteca si sa foloseasca mai putin internetul, pentru ca riscam sa nu mai avem identitate”. Preotul paroh al Bisericii “Sfantul Spiridon” din Comanesti s-a referit la documentele de arhiva legate de aceasta biserica, ce a implinit 200 de ani de existenta.”Suntem fericiti in generatia aceasta a sarbatori ceea ce ne-au lasat inaintasii nostri, biserica fiind considerata «corabia mantuirii». Prof. Mihaela Prisecariu, de la Colegiul Tehnic «Dimitrie Ghika» din Comanesti este autoare a unei lucrari despre Parohia «Sfantul Spiridon» in documente de arhiva, ea facand o munca dedicata acestei bucurii de a studia documente. Pentru cei care vor sa vada ca biserica nu are nimic de ascuns si marturisesc ca rasfoind acest volum «mi-a starnit placerea parfumului unei istorii», la nivelul orasului Comanesti”, a declarat parintele Alexandru Maxim. Emotionat pana la o mica lacrima, el a mai mentionat: “Suntem implicati in tot ceea ce a fost ieri, azi si ceea ce va fi maine pentru ca biserica e pastratoare a ceea ce de-a lungul timpului a legat poporul roman si sustinem educatia acestuia. Intr-o lume in care in mass – media este o libertate totala si in care, din punct de vedere duhovnicesc, toti suntem tineri pana trecem si ne nastem intr-o alta viata – cea vesnica”. Apreciind cuvintele preotului Alexandru Maxim acad. prof. dr. Constantin Toma a afirmat: “poposind la biserica devenim mult mai intelepti cu ceea ce inseamna cautarile noastre pe acest pamant”. Un moment deosebit al simpozionului comanestean a fost lansarea primei aparitii in limba romana a cartii “Cinci luni in Tara Somalilor” – carte document a Printului Nicolae Ghika despre prima expeditie romaneasca in Cornul Oriental al Africii. Despre aceasta carte cercetator principal ing. Doina Rogobete a mentionat: “ea a fost scrisa in limba franceza si a aparut in 1898 la Geneva si constituie dovada unei cercetari stiintifice de prestigiu in ceea ce priveste mamiferele mari din partea orientala a Africii, printii Ghika – tata si fiu – fiind primii exploratori romani ce au efectuat o expeditie cinegetica in 1895 in teritoriile ce apartin in prezent Somaliei”.
In cadrul Simpozionului National “Dimitrie Ghika Comanesti – In Memoriam” au mai sustinut comunicari conf. univ. dr. Dan Gabriel Simbotin (vicepresedinte al Filialei CRIFST Iasi, ing. Emil Danut Gabar, copresedinte al Asociatiei Sportive “CS Elisabeta Polihroniade” din Bucuresti, Ala Movileanu si Constantin Patrascu (de la Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti” din Bucuresti), ce au prezentat comunicarea “Arhitectura vernaculara de pe valea Valsanului, judetul Arges”. De asemenea, simpozionul a avut si o sectiune pentru tineret (asupra caruia vom reveni intr-un viitor articol). Este demn de remarcat ca la aceasta manifestare stiintifica de prestigiu din primul si pana in ultimul moment a fost prezent primarul orasului Comanesti, Viorel Miron. El a declarat in fata participantilor: “Este un eveniment important pentru noi ca si comunitate si ma bucur de prezenta oaspetilor nostri. Ne pare foarte rau ca nu am mai putut a-i avea printre noi pe academicianul Gleb Dragan si pe prof. univ. dr. Pompiliu Manea, ce s-au stins din viata in aceasta vara, ei fiind prezenti la editiile precedente ale simpozionului”. Edilul-sef al Comanestiului a primit cuvinte de apreciere din partea acad. prof. dr. Constantin Toma, care a mentionat: “Va admir pentru prezenta, rabdare si receptivitate!”
Ion Moraru
