“G.A.L. Valea Trotusului, sursa de creare a locurilor de munca in jurul Onestiului”

Interviu cu Stefan Talamba, managerul Grupului de Actiune Locala Valea Trotusului

Discutam cu Stefan Talamba, managerul Grupului de Actiune Locala Valea Trotusului, despre constituirea acestui G.A.L., oportunitatile de finantare a proiectelor din mediul rural, care ar trebui sa determine cresterea calitatii vietii in satele de pe Valea Trotusului. In plus, ar trebui sa suplineasca golul lasat de platforma petrochimica Borzesti, respectiv inchiderea firmelor si disponibilizarea angajatilor.

Domnule Stefan Talamba, cand si cum a luat nastere G.A.L. Valea Trotusului, tinand cont de faptul ca face parte din primul val de G.A.L.-uri aprobate la nivel national?Stefan Talamba, manager G.A.L. Valea Trotusului: Eu am ajuns la Directia Agricola in 2006 si am constatat ca era deja selectat un G.A.L. din Bacau, respectiv G.A.L. Valea Muntelui, dintr-un grup de 120 din toata tara. Ne-am trezit ca era G.A.L.-ul selectat, nu stia nimeni de el. Am inceput sa discutam cu primarii, oarecum bucurosi ca au fost selectati, dar nimeni nu stia nimic. Situatia a fost resimtita identic si la alte G.A.L.-uri din tara, iar Ministerul Agriculturii a constatat ca s-a pierdut timpul si a decis sa lanseze oficial aceasta prima selectie, in 2007. S-a anuntat ca vor fi acceptate 80 G.A.L.-uri la nivel national. La Directia Agricola identificasem 9 posibile G.A.L.-uri. Am organizat discutii cu primarii in fiecare comuna, iar cei care ne-au contactat primii ulterior au fost cei de la Urechesti si pana la Stefan cel Mare. Initial, au fost 6 comune. Din pacate, perioada de pregatire a fost destul de mult intarziata. Cererea de finantare s-a depus in 2011, iar pe 30 decembrie 2011 s-a semnat contractul de finantare.

De ce credeti ca a durat atat de mult, practic undeva la 3 ani? Aceeasi problema a birocratiei?Stefan Talamba, manager G.A.L. Valea Trotusului: Da. Birocratia…

Ori, poate, teama oamenilor de asociere?R: In primul rand, aceasta Axa 4 are 2,5% din total buget alocat pentru Axa LEADER si era total nou pentru Romania. Era o chestie care punea in discutie asocierea unor comune prin reprezentantii lor. Asta ar fi insemnat ca primarii sa uite din ce partide sunt si sa gandeasca o strategie impreuna, ceea ce nu a fost usor. Pe de alta parte, de la Ministerul Agriculturii nu exista un precedent si a trebuit sa gandeasca tot mecanismul pe care sa-l aplice Romaniei. A durat mult pana elaboreze procedurile. In final, din judet au lansat cereri de finantare trei G.A.L.-uri: Valea Muntelui, Valea Trotusului si un altul pe Valea Bistritei. Cel de pe Valea Bistritei nu a trecut. Cei sase primari care au constituit prima intentie de parteneriat au angajat un consultant din Irlanda, care le-a atras atentia ca exista o mare slabiciune in zona – chestiunea sociala, ca nu exista intreprinzatori care sa sustina G.A.L.-ul. Le-a propus sa extinda teritoriul catre zone mai apropiate de Onesti, care s-ar fi presupus ca ar avea un potential de dezvoltare mai ridicat, si s-a ajuns de la 6 la 11 comune: Urechesti, Cotofanesti, Caiuti, Stefan cel Mare, Gura Vaii, Buciumi, Casin, Manastirea Casin, Helegiu, Barsanesti si Targu Trotus. Spre marea noastra satisfactie, au obtinut al treilea sau al patrulea punctaj la nivel national, 97 din 100.

Aceasta forma de organizare, dincolo de oportunitatile de finantare, poate genera o dezvoltare de jos in sus, o dezvoltare a celor mici, in stransa conexiune cu nevoile locale si, prin urmare, sa se creeze acea patura de mijloc in mediul rural. R: Programul National de Dezvoltare Rurala (P.N.D.R.) vizeaza cresterea calitatii vietii la tara, in principal, prin crearea de locuri de munca atat in activitati agricole, cat si neagricole. P.N.D.R. are 8,1 miliarde de euro pentru Romania. Din banii astia, 2,5% sunt alocati programului LEADER, care incurajeaza si finanteaza asocierea, spre deosebire de obiectivul principal, dezvoltare rurala. Ideea principala era de a elabora Planul de Dezvoltare Locala, care sa contina mai multe comune, si care sa poata sa sustina financiar niste nevoi pe care populatia le resimte.

Practic, G.A.L.-ul incurajeaza luarea deciziilor in mod direct si implicarea oamenilor in problemele locale.R: Asta e scopul principal. Ganditi-va, daca toata Romania, precum Ungaria, ar fi acoperita de G.A.L.-uri care ar genera la nivel de judet cate 4 – 5 programe de dezvoltare locale, care ar compune ulterior programul judetean de dezvoltare si, ulterior, Programul National de Dezvoltare Rurala, dar cu consultarea populatiei la nivel extins si ca o conditie esentiala… Un alt atribut e acela ca in interiorul asociatiei nu exista concurenta, potentialii beneficiari nu se bat, spre exemplu, cu cei din Dambovita sau Constanta. Sunt bani doar pentru cei care deruleaza activitati pe teritoriul G.A.L.-ului. Din pacate, lumea nu a fost pregatita pentru asa ceva, pentru a dezvolta proiecte, idei de afaceri.

De ce credeti ca se intampla lucrul acesta? Sa fie de vina lipsa culturii antreprenoriale?R: Exact. In primul rand, este vorba de spiritul intreprinzator si cultul antreprenorial. Lumea de pe Valea Trotusului a fost ocupata in industrie…

Lucrau pe platforma petrochimica Borzesti, de la Sanduleni si din toate comunele spre Onesti …R: Si din Adjud erau angajati pe platforma. De aceea, populatia inca mai asteapta sa-si redobandeasca statutul de muncitor tehnician in industrie, pentru care s-a calificat.

Iar unii dintre ei sunt superspecializati, cu calificari pentru care nu mai sunt locuri de munca.R: Ei inca asteapta deschiderea RAFO sau a altor fabrici de pe platforma.

Oportunitatile oferite prin G.A.L. Valea Trotusului ar putea sa acopere lipsa locurilor de munca din industria onesteana? Poate fi o solutie la falimentul platformei petrochimice?R: Ar trebui sa inlocuiasca si sa sustina crearea locurilor de munca, pentru a asigura veniturile populatiei, care veneau dinspre industria din Onesti. Suntem foarte preocupati si am alocat sume importante pentru activitati neagricole, insemnand ateliere mestesugaresti, ateliere auto, confectii, servicii, si incet, incet lumea devine interesata, dar, bineinteles, sunt ori prea saraci, neavand bani de cofinantare, ori sunt suficienti de instariti incat sa nu-i mai intereseze sumele relativ mici pe care le avem pe proiect. Trebuie sa gasim un echilibru.

Au inteles primarii pe ce se pune accent in derularea proiectelor finantate de Grupul de Actiune Locala?R: Eu cred ca nu intamplator primarii care s-au implicat in elaborarea strategiei in 2007, 2008, 2009, intrand in contact cu populatia pe o idee ce vizeaza dezvoltarea si crearea locurilor de munca, au fost alesi, in marea lor majoritate, cu exceptia a doua cazuri.

Cazurile celor doi primari coincid cu neimplicarea lor in dezvoltarea G.A.L.-ului?R: Nu pot sa spun asta. Pot sa spun doar ca, cu certitudine, faptul ca fac parte din G.A.L. i-a ajutat pe acei primari care au si alte calitati. Primarii au putut sa vada modelul de succes din Irlanda, au constatat ca nu mai sunt alte posibilitati de finantare a proiectelor locale, toti banii vin prin G.A.L. si G.A.L.-ul se bazeaza pe implicarea populatiei, pe voluntariat, in general, societatea civila este cea care trebuie sa conteze mai mult in luarea deciziilor. Unii au fost oarecum dezamagiti cand au vazut ca fondurile disponibile nu pot finanta proiectele mari de apa, canalizare, asfaltare. Daca am fi impartit banii la numarul de locuitori, ar fi fost undeva la 250 000 euro pe comuna. Primariile isi pot face terenuri de sport, camine culturale si ceva drumuri de acces pe 125. Banii sunt alocati intr-o proportie majoritara pentru partea privata.

Cate proiecte au fost depuse si care este valoarea sumelor contractate?R: In primul an de activitate relativ greu, respectiv 2012, au fost depuse doar 2 proiecte din zona privata, pentru ca in iunie sa raportam 49 de proiecte selectate de noi si trimise la contractare, reprezentand peste 1,2 milioane de euro, mai mult de jumatate din fondurile disponibile. Mai avem pana la sfarsitul anului in jur de 25 – 30 proiecte la care lucram.

Inseamna ca nu aveti emotii in ceea ce priveste contractarea sumelor disponibile pana la termenul limita, 31 decembrie. Oficial si neoficial se discuta si despre o prelungire a termenului limita.R: Nu punem pret pe aceasta prelungire. Lucram sa cheltuim banii pana la termenul initial.

Sunt masuri pe care nu a fost depus niciun proiect?R: Sunt. Masura de procesare, masura 123, pentru care am avut 200 000 euro alocati. Am avut 2 sesiuni de selectie si nici un proiect. Acesti bani vor fi realocati pe masurile atractive pentru potentialii beneficiari.

Ce proiect credeti ca va avea cel mai important impact in teritoriu?R: Sunt doua proiecte pe masura 322 care vizeaza amenajarea unor centre recreationale…

Unul ar fi la Urechesti, iar al doilea la Helegiu.R: Avem in vedere copiii talentati, care trebuie sa-si manifeste undeva talentul si sa-si valorifice harul. Stim ca sunt copii parasiti de parinti, copii flamanzi si sunt institutii care se ocupa mai mult sau mai putin de ei, dar trebuie sa avem grija si de copiii destepti si talentati din mediul rural. Mai avem cateva proiecte atipice, care vizeaza stimularea de asocieri in vederea lansarii si promovarii unor produse noi pe piata locala. Adica se asociaza un reprezentant al sectorului primar, un producator de lapte sau carne, cu un altul, care stie sa faca branza sau carnati, cei doi declara o intentie de asociere si primesc bani ca sa-si amenajeze impreuna un spatiu de valorificare. Ajutorul este de 100%, iar suma este de 25 000 euro pe proiect. Avem patru astfel de proeicte ce urmeaza a fi depuse. Vrem sa organizam o retea de magazine ale G.A.L.-ului cu produse specifice si tot ce se produce pe teritoriul G.A.L.-ului.

Unde ar fi deschise aceste magazine si ce produse specifice vor comercializa?R: La Urechesti este telemeaua care poarta si numele comunei, la Helegiu au niste sere si vor sa faca o procesare a legumelor, la Manastirea Casin se doreste o asociere intre apicultori si producatorii de fructe de padure, iar la Caiuti se merge pe carne.

Cum credeti ca va arata noul exercitiu bugetar si care-s modificarile ce se impun la nivel de G.A.L.?R: O selectie se impune. Sunt foarte multe G.A.L.-uri in tara care n-au inteles si care au fost facute din birou, fara nici o legatura cu realitatea din teren. Exista pericolul ca multe dintre acestea sa-si piarda licenta pentru ca n-au fost in stare sa se organizeze pentru a-si cheltui banii. Pe de alta parte, procentajul alocat G.A.L.-urilor s-a dublat, a ajuns la 5%, ceea ce inseamna ca vom avea peste 5 milioane de euro, cu siguranta. Din punct de vedere financiar vom fi mai atractivi si s-ar parea ca vom putea atrage fonduri si din alte surse de finantare. Este lucrul pe care-l astept de la viitoarea programare. Vom primi si alte atributii, vom putea sa facem noi platile, eliminand din schema etape consumatoare de timp. Noi avem proiecte la Iasi care stau cate 2, 3 luni la contractare. Nu e normal, cand totul este contra cronometru.

Prin urmare, prognozandu-se fonduri mai mari la dispozitia Grupului de Actiune Locala Valea Trotusului, nu mai ramane decat sa vina aplicanti cu idei si proiecte de afaceri. R: Oamenii au inceput sa devina interesati, marea majoritate a populatiei a aflat de existenta GAL-ului si ce face. Acum, ca s-au terminat si campaniile electorale, cred ca avem 2 ani de liniste sa putem lucra la noul Program National de Dezvoltare Rurala.
Ovidiu Munteanu