Rosetti – Tescanu, familia care a unit destine, impletind istoria universala cu cea a locurilor si oamenilor din satele prafuite ale Vaii Tazlaului. Un veritabil asezamant cultural, frecventat de artisti, filosofi, scriitori si oameni de stat, Curtea boiereasca de la Tescani a asezat un sat aflat la marginea drumului Bacau – Moinesti in centrul vietii culturale romanesti, cu reverberatii dincolo de hotare. Legat ancestral de pamanturile Moldovei si de oamenii ei, boierul unionist Costachi Rosetti, personalitate dominanta a familiei, a fost cel dintai care avea sa-si improprietareasca taranii, cu un deceniu mai devreme de legea exproprierii. Ca la orice curte de vita nobila, povestile de dragoste romanteaza viata si trairile personajelor, iar la Tescani, pare-se, Enescu si-a gasit nu doar linistea creatoare, ci si iubirea nestinsa.
Destinul tragic al boierilor si al intelectualitatii veritabile romanesti, cauzat de obtuzitatea liderilor comunisti, a generat in jurul familiilor si conacelor boieresti nostalgia contemporanilor fata de viata si istoria personalitatilor de vita nobila. Randurile care urmeaza sunt scrise cu gandul ca avem obligatia sa rememoram, din vreme-n vreme macar, rolul jucat de familiile boieresti in istoria nationala si locala, impactul cultural, social, politic al existentei lor, altfel nu facem decat sa continuam ,,opera” de marginalizare si exilare in trecut a acestora, dusa de comunisti. Daca intr-un numar al Onesti Expres (editia cu nr. 482/3) ati putut patrunde in viata familiei Raducanu Rosetti si simti tumultul targusorului de la Caiuti, de data aceasta creionam tabloul unui loc eminamente cultural, respectiv Conacul boieresc al familiei Rosetti – Tescanu, frecventat de Regina Maria, generalul Averescu, Radu R. Rosetti (ruda de la Caiuti), Georgeta (scriitoare) si Mircea Cancicov (in repetate randuri ministrul Finantelor, ministrul Economiei Nationale in perioada interbelica si membru de onoare al Academiei Romane), Nae Ionescu, Vasile Conta, Grigore Tabacaru, Fatma si Octavian Taslaoanu, Alex. Cosmovici, C. Brailoiu, Felix Aderca (poet roman de origine evreiasca) si multi altii, pe care, daca ar fi sa-i nominalizam, am descoperi o pleiada reprezentativa a elitei intelectuale romanesti.
Costachi Rosetti, primul dascal al satului
Preocuparile cultural-artistice ale familiei Rosetti – Tescanu au prins contur odata cu Costachi Rosetti, a sasea generatie a Rosettestilor. Pe la 1840 s-a distins drept Costachi cel Intelept, autodidactul. Pasind, alaturi de ghid, prin salile conacului de la Tescani, vizualizand, in acelasi timp, in memorie, fotografiile cu grupurile de artisti, muzicieni, scriitori, adunati in sedinte de creatie colectiva ori doar in momente de relaxare, simti greutatea care te apasa si te obliga la o contemplare melancolica. Acelasi ghid iti intrerupe momentul de reverie, revenind la Costachi Rosetti, care “era invatator. A fost primul profesor in sat, iar scoala primara se afla in conac pentru ca nu era in sat.” Conacul devenise in primul Razboi Mondial spital militar rus. Dar ceea ce crease o familie timp de generatii avea sa fie desfiintat si batjocorit odata cu instaurarea comunistilor, care la 1 mai 1949 decid ocuparea Asezamantului de Cultura de la Tescani, moment in care e distrusa biblioteca, cartile confiscate, unele retopite. Conacul devine, pe rand, crescatorie de pasari, sediu S.M.T. (Statiune de Masini si Tractoare), ulterior scoala elementara. “In 1972, cand a inceput renovarea, era crescatorie de pasari, iar unde stam noi acum (n.red. Sala Oedip) era plin de moloz, a venit o parte din familia Cantacuzino, Maria Rosetti fiind casatorita cu Mihail Cantacuzino, cu 2 copii. Atunci, rudele din Franta, cand au vazut ce este la Tescani, au inceput lucrarile, iar in 1979 s-a dat in folosinta. Pana-n 1990 camera in care avem mobilierul de pe timpul familiei nu putea fi expusa,” ne explica ghidul.
Revenind la vremurile onorante ale conacului, Dumitru Rosetti – Tescanu (fiul lui Costachi) a ridicat locul la rang de asezamant cultural. Acesta, desi implicat in viata politica (deputat in Camera la 1879 si 1889 – 1895, primar al comunei Tescani la 1879, prefect de Bacau, 1888), prefera mediul pur cultural, avand convorbiri cu marele sau prieten Vasile Conta (filosof, ministrul Instructiunii Publice si Cultelor), cu Radu Rosetti, de la Caiuti. De altfel, Dumitru a fost si presedintele Ligii Culturale din Bacau. Dupa moartea sa, sotia Alice Rosetti – Tescanu (fosta Jora) devine amfitrioana pentru inca patru decenii, continuand seratele, concertele de la conac. Alice, coboratoare din ilustrele familii Negri si Jora, se remarcase prin spiritul cultural, deschiderea fata de muzica, atragand admiratia unora precum Vasile Alecsandri ori memorialistul Radu Rosetti (de la Caiuti).
George Enescu, un titan la Tescani
La renumele Asezamantului de Cultura Tescani a contribuit intr-o maniera semnificativa si George Enescu, legat definitiv de locurile tescanenilor prin dragostea pe care i-o purta Mariei Rosetti, printesa moldava. Citam din Amintirile sale momentul intalnirii dintre cei doi: “Inainteaza spre mine, fatal, irezistibil, pe cand eu merg, ca o somnambula, in intampinarea lui. Cu o stransoare fierbinte mi-a luat mainile pe care i le-am intins cvasiinconstient. Nu stiu ce cuvinte importante mi-au scapat, fara ca macar sa-mi dau seama de ceea ce se intampla; cazusem parca intr-o prapastie, cu o minunata senzatie de prabusire”. Citatul vine ca o necesitate in vederea stabilirii legaturii dintre Enescu, Maria Rosetti si Tescani, locul in care au locuit cei doi, in lumina celor spuse de ghidul nostru contemporan. “Vizitatorii raman surprinsi de ceea ce vad. Unii nu aveau cunostinta de conac, altii de faptul ca Enescu a stat la Tescani. Nu stiu ce legatura este intre Enescu si Tescani. Si-a iubit foarte mult locul, de aceea a si cerut sa fie inmormantat la Tescani. Enescu, nascut la Liveni, Botosani, a primit invitatia lui Mihail Jora (verisor cu Maria Enescu) de a da concerte la patru maini cu Alice Rosetti (soacra sa). Marea opera Oedip a fost inceputa la Tescani si terminata la Tescani. Prima data a fost jucata la Paris in 1936. Pe ultima fila este semnat Tescani, 10 iulie 1936.” 
Tescanenii, primii tarani improprietariti
Legatura stransa dintre comunitate si boierii Rosetti se datoreaza si demersului initiat de Costachi cel Intelept in problematica taranimii. Avand starea de mare proprietar, acesta isi facu o datorie din improprietarirea taranilor. Cum nu reusise sa-si convinga confratii din Divanul Ad-hoc, Costachi lansa in presa un proiect de improprietarire, sustinut de Ion Ionescu de la Brad, insa privit cu ostilitate de catre boieri. “…era renumit pentru spiritul lui de dreptate si generozitate fata de nevoiasi. Nu-si daduse taranilor o parte din pamanturi, cu zece ani inaintea legii exproprierii? De aici veneau si raporturile aproape familiale intre Curte si sat,” nota despre bunicul ei Maria Rosetti. “Aici aveau loc foarte multe intalniri. Taranii aveau un mare respect pentru Costachi Rosetti, pentru ca acesta era pentru improprietarirea lor si ii ajuta foarte mult. Le ajuta pe batranele care erau vaduve dupa primul razboi mondial. Ii respecta foarte mult pe tarani. Improprietarirea s-a facut prima data in Tescani. De aceea lumea il iubea foarte mult. Spuneau foarte multi batrani ca, atunci cand era Craciunul, facea un brad foarte frumos in hol si dadea daruri batranilor,” ne impartaseste ghidul muzeului.
Cum l-au prins tescanenii pe regele Poloniei
Rosettestii ascunsi in Tescanii lor opuneau rezistenta, in fruntea taranilor, bandelor straine care-i atacau. Astfel, citand cu aproximatie din amintirile Mariei Rosetti, prin secolul al XVIII-lea stramosul printesei a atacat, prin imprejurimile Bacaului (Margineni), o banda de aventurieri polonezi. In timpul incaierarii, capetenia bandei a fost capturata de catre tescaneni. Mare a fost uimirea cand l-au recunoscut pe insusi regele Poloniei, Stanislas Leszczynski. Intors in Polonia, regele i-a oferit boierului Rosetti o pusca incrustata in sidef si argint, ca marturie a recunostintei sale pentru grija care i s-a purtat de cand cazuse prizonier si pana a fost predat, la Iasi, sub escorta, domnitorului Moldovei.
Implicarea familiei Rosetti in viata politica a vremii a fost importanta si influenta. Doua scene sunt relevante in acest sens, povestite de ghizii nostri, unul contemporan, altul alaturi de noi prin Amintirile sale. ,,Costachi a fost propus pentru preluarea domniei Moldovei inainte de a fi Alexandru Ioan Cuza, pentru ca Costache Rosetti era inrudit cu Elena Cuza.” Pe de alta parte, Maria Rosetti ne arata miscarea politica pe care trebuia sa o puna la cale in favoarea generalului Averescu: “Il asteptam pe Averescu in aceasta seara, la cina. Pe marele Averescu, care, de la Bacau,unde isi are resedinta de generalisim, vine la vila noastra, sa vorbim despre politica la zi, sa facem planul unei regenerari nationale. … sa-l conving pe rege sa-i debarce pe liberali si sa-i incredinteze puterea lui Averescu. Mai apoi, sa-l influentez pe acesta din urma, in cursul a doua sau trei intrevederi in casa sa bogata. Dintr-o data, planurile mele de regenerare nationala se prabusesc … auzindu-l vorbind mereu si mereu numai despre el.”
Tescanii, satul la margine de drum, cu o istorie fabuloasa
Daca randurile de mai sus nu v-au convins sa vizitati Conacul de la Tescani, comuna Beresti Tazlau, va mai spunem ca acolo puteti vedea franturi din viata culturala a Moldovei si Romaniei intinsa pe cel putin 150 de ani, dar si obiecte de arta contemporana. “Avem vioara pe care a primit-o Enescu la 18 ani, de o mare valoare. Avem foarte multe acte, scrisori ale lui Enescu, partituri vechi, pe care le pastram in arhiva, pianul sau si alte obiecte personale. Avem si o expozitie de arta, cu tablourile donate de cei care vin in taberele de creatie, aproximativ 686 tablouri. E o bogatie pentru un sat de langa Bacau sau langa Moinesti. Iar in curtea conacului se afla o biserica din 1879. Aceasta a fost a satului si a conacului. Ulterior s-a facut biserica in sat, iar toata catapeteasma si alte obiecte religioase s-au dus in biserica satului.”
Ovidiu Munteanu
