In luna ianuarie a acestui an, Egiptul a trait zile fierbinti, locuitorii acestei tari protestand pentru schimbarea conditiilor de viata. Fiind o tara cu un bogat potential turistic, umanitatea de pe tot globul a urmarit ca marile tezaure egiptene sa nu aiba de suferit de pe urma acestor miscari de protest de mare amploare. Pe langa piramidele faraonilor, intreg globul a avut privirea atintita si asupra Bibliotecii din Alexandria, un lacas de cultura cu o istorie milenara. Cu ani in urma, in decembrie 2006, aceasta institutie a fost vizitata si de ing. Doina Lili Balcanasu (foto), de la Biblioteca Municipala “Radu Rosetti” din Onesti. Lupta darza a tinerilor egipteni din acele zile ale lui ianuarie pentru ca marea biblioteca “sa nu fie atinsa de furia poporului” a gasit insufletire si un imbold din partea lui Ismail Serageldin, directorul bibliotecii alexandrine. El s-a adresat tineretului cu cuvintele: “Va salut pentru nobilitatea spiritului vostru, exuberanta tineretii, calitatea legaturilor dintre voi, idealismul curat pe care il posedati si daruirea fata de comunitate. Am speranta ca veti putea stapani provocarile tranzitiei dificile, pentru a infaptui revolutia si a initia o constructie a binelui. Mobilizati-va si puneti-va imaginatia si determinarea pentru a crea un Egipt mai bun si o lume mai buna pentru toti. Si onorand memoria celor morti, sa salutam sacrificiul celor raniti si sa celebram pe cei care au ramas in lupta. Sa cream un nou Egipt ghidati de o viziune a unei societati protectoare, intarite de sperantele: NU politicii fara principii, averii fara munca, educatiei fara caracter, comertului fara moralitate si stintei fara umanitate. O viziune in care maretia poporului sa se masoare in calitatea vietii celor mai saraci cetateni. Prieteni, voi sunteti avangarda marii revolutii globale a secolului 21! Asa ca mergeti mai departe in calatoria vietii voastre si in a crea o lume mai buna pentru voi insiva si pentru altii. Invatati-i si pe altii sa va urmeze, ganditi-va la cei nenascuti, amintiti-va de cei uitati, dati speranta dezamagitilor, integratii pe cei marginalizati, imbogatiti-i pe cei saraci si prin bazele actiunilor voastre puneti de azi bazele unui viitor mai bun”.
Aceste cuvinte au impulsionat-o pe bibliotecara onesteana Doina Lili Balcanasu sa trimita un mesaj catre Mona el Nashar, director adjunct al departamentului de Relatii Publice de la Biblioteca Alexandrina. “Am fost deosebit de miscata de initiativa tinerilor de aparare a Bibliotecii Alexandrine si am vrut sa impartasesc cu concetatenii mei, ce reprezinta aceasta biblioteca in peisajul cultural”, a evidentiat bibliotecara onesteana in mesajul trimis la Alexandria (in Egipt), amintind ca a scris si un amplu articol pe blogul Bibliotecii Municipale “Radu Rosetti”.
In indepartatul Egipt
Despre aceste meleaguri indepartate din nordul Africii dar si despre impozanta Biblioteca Alexandrina pe care a vizitat-o, bibliotecara Doina Lili Balcanasu ne-a marturisit: “Alexandria, cu o vechime de peste 2300 de ani, este al doilea mare oras din Egipt, dupa Cairo, cu o populatie de 4 milioane de locuitori. Are o intindere maritima de 30 de km de-a lungul careia poti admira Mediterana si «conglomeratul» arhitectonic (nou – vechi, ingrijit – decazut), de pe faleza sau poti calatori cu taxiul linistit, daca ai negociat in prealabil, in simfonia claxoanelor pe post de semnalizare auto. Alexandria este un oras fermecator prin oamenii sai, mereu disponibili si politicosi dar si prin arhitectura uluitoare ce ascunde gloria orasului vechi. Oamenii si evenimentele care au asigurat nemurirea acestui oras nu au fost putine. Alexandru cel Mare este intemeietorul orasului, dar el nu si-a vazut niciodata metropola construita, doar mormantul sau aflandu-se pierdut sub fundatiile moderne ale Alexandriei. Ptolemeu, general macedonean din armata lui Alexandru cel Mare, prezent la fondarea Alexandriei, a transformat orasul in capitala, dandu-i stralucire si intemeind o dinastie ce a durat 300 de ani. Ptolemeu este cel care a pus bazele vestitei Biblioteci Alexandrine. Trebuie sa ai cunostinte de istorie si imaginatie pentru a descoperi gloria apusa a orasului, acum decazuta sau sa ai veleitati de adevarat detectiv si sa nu te bazezi pe disponibilitatea locuitorilor pentru a descoperi locuri demult distruse. Pentru ca toti care au trecut prin acest oras intai au distrus, ca apoi sa construiasca din aceeasi dorinta de asigurare a nemuririi, intalnita si perpetuata de la civilizatia egipteana. Arheologia alexandrina se descopera odata cu lucrarile urbanistice insemnate.si am avut fericita ocazie sa ajung ca persoana particulara in acest oras, ce in afara de reperele si incarcatura istorica nu imi spunea decat ca acolo pot vizita o biblioteca nascuta …din spuma marii, precum Afrodita. Nu m-am inselat nici asupra locului si nici asupra frumusetii. Alexandria era locul de intalnire al celor mai luminate minti ale timpului, care aveau activitatea in templul muzelor, «Mouseion» (acesta fiind primul centru de cercetare din lume, o scoala academica la care era anexata biblioteca, ce detinea peste 700.000 de papirusuri). Aici s-a tradus «Vechiul Testament» de catre cercetatorii evrei in limba greaca. Tot aici Euclid a lucrat la principiile geometriei iar Eratostene a determinat ca Pamantul este rotund si a calculat diametrul acestuia de 12.560 km, cu o eroare de doar 8 km”.
Printre simboluri
Despre vizita sa la Biblioteca Alexandrina, Diana Lili Balcanasu ne-a declarat: “Insotita de Sherinne Raghab, bibliotecar de referinta, in vizita la aceasta mare biblioteca, la sectia «Colectii speciale» am intalnit-o pe Rabha al Awwa, ce are ca idol pe Nadia Comaneci. De asemenea, mi s-a mijlocit un stagiu de o zi la Departamentul «Catalogare electronica», condus de Gina Younnis. Mentionez ca noua biblioteca este situata in estul Alexandriei, fiind marginita de Marea Mediterana si Complexul Universitar. Ea se afla pe locul vechii biblioteci si a palatului lui Ptolemeu. In suprafata de 40.200 metri patrati, biblioteca este un complex arhitectonic unit printr-o piateta. Biblioteca Alexandrina este structurata pe 7 nivele, «Planetariumul» are 99 de locuri si «Exploratorium» iar Centrul de Conferinte, structurat tot pe 7 nivele, are o sala mare cu 1.630 de locuri. Maslinul – simbol al vietii si pacii in antichitatea greaca – este plantat in piateta ce leaga cele 3 mari constructii. Biblioteca insasi este o constructie cu o foarte mare disponibilitate spre simboluri: un disc urias (acoperis al bibliotecii), reprezinta rasaritul stralucitor al soarelui, iesit usor din apele Mediteranei si amintind de zeul egiptean al soarelui, Ra. Din acest disc de sticla lipseste un sfert («sfertul academic»), ca o intarziere la intalnirea cu noi, cei de acum, ai vechii biblioteci. Pe discul imens fiecare geam are forma unui ochi cu pleoape, ca o eterna nazuinta spre lumina si intelepciune a celor care studiaza aici. Interiorul bibliotecii este proiectat in forma de cascada in trepte. El este marginit in zonele vizibile de pereti in culoarea marii, dandu-ti impresia ca te afli intr-un acvariu imens. Plafonul de sticla este sprijinit pe coloane reprezentand lotusi – simbol al renasterii la vechii egipteni – si prin marile dimensiuni creeaza impresia ca te afli intr-o catedrala a cartii. Biblioteca este proiectata sa depoziteze peste 8 milioane de volume”. Ing. Doina Lili Balcanasu a mai amintit un fapt deosebit: “Inaugurarea Bibliotecii Alexandrine a avut loc la 16 octombrie 2002, la acest eveniment participand si presedintele Romaniei din acea vreme, Ion Iliescu. Am tresarit placut, cu atat mai mult cu cat numele sau este trecut si pe placa inaugurala de la intrarea in biblioteca, alaturi de numele altor presedinti si conducatori de state, participanti la acest eveniment”.
Demn de remarcat este faptul ca mesajul trimis de bibliotecara Doina Lili Balcanasu la Biblioteca Alexandrina in urma cu aproape o luna, in crancenele zile pentru Egipt, nu a ramas fara raspuns. Directorul adjunct al departamentului de PR, Mona El Nashar, a raspuns bibliotecarei de la Biblioteca Municipala “Radu Rosetti” din Onesti: “Imi amintesc de intalnire si sunt convinsa ca intr-o zi te vei reintoarce la Biblioteca Alexandrina si in Egipt, care este in curs de a face uriase schimbari, nemaiintalnite in istorie”. Pentru bibliotecara onesteana Doina Lili Balcanasu, vizita la Biblioteca Alexandrina a fost o frumoasa poveste, ce leaga timpul intr-un eveniment existential deoarece aceasta “ospetie” a fost de ziua nasterii sale, fiind si sotul sau alaturi de ea in Egipt.
Ion Moraru
