Câta bucurie si câta multumire sufleteasca este in primele zile ale primaverii, atunci când oferind un martisor, daruim de fapt o farâma de soare! Despre frumosul simbol al primaverii dar si despre impresionanta colectie de martisoare pe care o are, ne vorbeste cu multa bucurie in suflet onesteanca Bianca Buca, cea “cucerit” Brasovul ca realizatoare de emisiuni de televiziune la postul local TVS, dar si prin frumoasele sale colectii de moda (cu amprenta modernitatii “marcii Bya”) iar mai nou si prin prezenta sa pe scena, evoluând recent in spectacolul “Terapia de suflet”. Despre martisor, Bianca Buca ne-a marturisit ca “totul a inceput cu foarte multi ani in urma, pe vremea când acest simbol al primaverii era reprezentat doar printr-o moneda. De-a lungul timpului, martisorul a reprezentat o sursa nesfârsita de inspiratie si imaginatie, ajungând in zilele noastre intr-o forma total diferita de cea initiala. Iata ce spunea George Cosbuc, unul dintre autorii care au dedicat un intreg studiu acestui simbol: «Scopul purtarii lui este sa-ti apropii soarele, purtându-i cu tine chipul cam cu acelasi rost cum purtam noi o cruce ori un chip al lui Hristos. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ti-l faci binevoitor sa-ti dea ce-i sta in putere, mai intâi frumusete ca a lui, apoi veselie si sanatate, cinste, iubire si curatie de suflet». Mai târziu, regasim martisorul sub forma unor pietricele de râu, unele vopsite in alb si rosu. Asadar, as putea spune ca sunt un om norocos pentru ca sunt fericita posesoare a 560 de farâme de soare, colectia mea de suflet de martisoare”. Despre legendele legate de firavul martisor, Bianca Buca ne-a declarat:”Nu sunt putine legendele care insotesc acest simbol al primaverii. Una dintre ele vine chiar din Republica Moldova, unde se spune ca intr-o prima zi a lunii martie, frumoasa Primavara a iesit la marginea padurii si a observat cum de sub zapada rasare un ghiocel pe care si-ar fi dorit sa-l ajute sa creasca mai repede. Insa, potrivnica i-a fost chiar Iarna care a chemat vântul si gerul sa distruga floarea. Ghiocelul a inghetat imediat. Primavara l-a acoperit cu mâinile ei, intepându-se in maracini, iar sângele prelins a readus la viata floarea. Astfel, martisorul capata simbolul luptei dintre primavara si vara, dintre bine si rau. Si, daca originile sarbatorii nu sunt cunoscute exact, eu pot sa spun ca la originile colectiei mele au stat martisoarele adunate de-a lungul timpului , primele «achizitii» fiind facute in urma cu 18 ani, pe când eram eleva in scoala generala. Culmea este ca si acum tin minte perfect de unde le am si nu doar pe acestea, ci pe aproape toate cele 560 de martisoare. Spun aproape intrucât mama mea a fost unul dintre principalii «furnizori» (fiind profesoara, ceea ce inseamna ca primea foarte multe martisoare), insa si pe acestea le stiu exact care sunt de la ea. Mezinele colectiei mele, cele mai mici martisoare, sunt un mic zodiac si o scrisorica minuscula cu o floricica roz. Amândoua nu masoara la un loc nici macar cât un bob de fasole….” Referindu-se si la traditia martisorului Bianca Buca a mentionat:”Unii considera ca traditia martisorului a aparut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sarbatorit in prima zi a primaverii, in luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul razboiului, ci si al fertilitatii si vegetatiei, dualitate remarcata in culorile martisorului, albul insemnând pace, iar rosul — razboi. S-ar parea ca obiceiuri asemanatoare celor din România referitoare la martisor se pot intâlni in zona Balcanilor, in Bulgaria (unde se cheama Martenita), Macedonia si Albania. Cercetarile arheologice efectuate in tara noastra au scos la iveala amulete asemanatoare cu martisorul datând de acum aproape 8000 ani. Documentar, martisorul a fost atestat pentru prima oara intr-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Pe de alta parte, folcloristul Simion Florea Marian presupunea ca in Moldova si Bucovina martisorul era compus dintr-o moneda de aur sau de argint, prinsa cu ata alb-rosie, fiind purtat de copii in jurul gâtului. Poate de aici a pornit si traditia micilor martisoare din metal, care in anii ’90 erau la mare cautare si care dupa parerea mea sunt si cele mai apropiate de vechea forma a amuletelor, putând spune ca metalul stravechiului banut a luat diferite forme. Printre altele sunt si preferatele mele (chiar si cele care in loc de metal sunt facute din plastic insa au aspectul vechilor amulete purtatoare de noroc). S-ar parea ca traditia martisorului este strâns legata si de povestea Babei Dochia. Pe de o parte, unii sustin ca acesta trebuie purtat doar in perioada 1-9 martie, când sunt zilele Dochiei. Pe de alta parte, se spune ca aceeasi «Baba», umblând cu oile prin padure si torcând lâna din furca, intr-o zi de 1 Martie a gasit o para, i-a facut o «borta» si a legat-o cu un fir de ata si de atunci s-a extins obiceiul. De asemenea, se mai spune ca asa cum Ursitoarele torc firul vietii pruncului, Dochia este cea care toarce firul anului, asemuit conform unor traditii cu snurul de martisor. Aceasta este poate si explicatia pentru care in perioada 1-9 martie trebuie sa ne alegem fiecare câte o «Baba», adica o zi care asa cum va fi din punct de vedere al vremii asa va arata si tot anul nostru. Apropo! Eu o am pe 7, voi? Ca sa respectam traditia, martisorul ar trebui legat la rasaritul soarelui, in prima zi a lunii martie”. La intrebarea “de care modele din colectia personala esti atrasa cel mai mult?”, Bianca Buca a raspuns:”Am câteva modele inedite din colectia personala: «animalute» si alte vietuitoare din metal, personajele din desene animate, care se regaseau adesea printre martisoarele oferite in special copiilor… Preferatele mele! Nici prin cap nu ti-ar trece ca in loc de vechea moneda stralucitoare care simboliza martisorul, acum ai putea primi un telefon in miniatura, o poseta «chic» nici mai mare nici mai mica decât un graunte de porumb, un stilou cât jumate’ de scobitoare sau chiar o masinuta pe care stii sigur ca nu ti-o fura nimeni, nu de alta, dar o poti «conduce» chiar si in casa, fiind proptita cu un bold in piept. In schimb, doamnele ar putea opta si pentru o pereche de botosei asortati… initialele au fost intr-o perioada in trend asa ca am primit foarte multe, insa am mai colectionat si de pe la altii… Cei care ma cunosc stiu foarte bine ca martisoarele cu pietricele se numara, cu certitudine, printre preferatele mele. Cum era de asteptat, florile au fost si sunt cele mai solicitate, la mare cautare erau… Si, cum martisorul e purtator de noroc, nu ar fi putut lipsi si celelalte simboluri care aduc acest lucru in viata noastra, cosarii, potcoavele, trifoiul cu 4 foi si buburuzele. Si cele cu flori, flori, flori, imi plac foarte mult… unele din materiale textile, altele din piele sau margele ori chiar tesute pe bucatele de ietamina (Asta, da originalitate!) Si cele cu o alta forma de arta, cu tablouri miniaturale cu flori nemuritoare, sunt frumoase…Imi amintesc ca la un moment dat a a venit si moda martisoarelor din plastic turnat cu flori presate in interior, dar si a celor realizate din scoici si flori nemuritoare… Cam acestea erau cele mai cautate prin anii ’90… Printre preferatele mele au fost cele cu «animalute», fluturasi din plastic, plante uscate sau metal precum si martisoarele cu «veleitati» artistice.”
Maiestrie si binecuvântare
Bianca Buca ne-a vorbit si despre daruirea si dragostea din suflet cu care lucreaza cei care fac martisoarele, ea afirmând: ”Dupa parerea mea, adevarata maiestrie a celor care realizeaza aceste minunate simboluri ale primaverii este cuprinsa in frumusetea martisoarelor din sticla si cele din margele. Gânditi-va câta precizie trebuie sa fi avut cel sau cea care a realizat un martisor ce infatiseaza un cosar din margelute!!!!!!!!! Jos palaria!” Despre vremea purtarii martisorului Bianca Buca a tinut sa remarce:” In zilele noastre, martisorul este purtat toata luna martie, dupa care este prins de ramurile unui pom fructifer inflorit pentru a aduce belsug si noroc. Se zice ca daca iti pui o dorinta in timp ce-l atârni, aceasta se va implini numaidecât. La inceputul lui aprilie, in unele sate pomii sunt practic impodobiti cu martisoare. Asadar, probabil astfel se explica si faptul ca cele mai multe dintre ele sunt reprezentate prin flori, de toate, culorile, marimile si soiurile. Din pacate, unele dintre ele sunt cu iz de kitsch. In anumite zone, martisorul este purtat doar in primele doua saptamâni din luna martie. Exista si locuri din Moldova unde pe 1 Martie baietii primesc martisoare de la fete, ei oferindu-le la rândul lor acestora martisoare pe 8 martie. In localitatile transilvanene, martisoarele sunt atârnate la usi, ferestre sau de coarnele animalelor domestice, pentru a se alunga duhurile rele. In Dobrogea, martisoarele sunt purtate pâna la sosirea cocorilor, apoi aruncate in aer pentru ca fericirea sa fie mare si inaripata. Totusi, daca ar fi sa respectam traditia, cum ar putea sa apere de duhuri rele astfel de martisoare indepartate total de cele traditionale (chiar si in conditiile in care unul dintre ele il reprezinta pe idolul meu…. Michael Jackson:))))? Legendele martisorului sunt practic inepuizabile, insa toate conduc la ideea de solaritate si dualitate (alb-rosu). Un alt mit spune ca… odata Soarele a coborât intr-un sat, la hora, luand chip de fecior. Un zmeu l-a pândit si l-a rapit dintre oameni, inchizându-l intr-o temnita. Lumea se intristase. Pasarile nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu indraznea sa-l infrunte pe zmeu. Doar un tânar voinic a plecat intr-o zi sa salveze Soarele. Drumul lui catre zmeu a durat 3 anotimpuri: vara, toamna si iarna. Ajuns la castelul zmeului, au pornit lupta, iar infruntarea a durat zile intregi pâna ce zmeul a fost doborât, iar tânarul a eliberat Soarele care a revenit pe cer. Insa, el nu a mai prins primavara din cauza ranilor pricinuite de zmeu. Sângele i s-a scurs in zapada care se topea si de acolo rasareau flori albe, ghioceii, vestitorii primaverii. Astfel, muri, iar de atunci tinerii impletesc doi ciucurasi: unul alb si unul rosu. Iar eu, astfel, am ajuns la concluzia ca singura legatura cât de cât logica intre martisorul stravechi si vestitele brose aurii sau argintii oferite pe post de simbol al primaverii, este stralucirea lor solara, ca alta legatura nu vad… La sfârsitul secolului al XIX-lea copiii, fete si baieti fara deosebire, primeau de la parinti in dimineata zilei de 1 Martie, inainte de rasaritul soarelui, un martisor. De acesta se agata o moneda de argint sau de aur, se purta legat la mâna, prins in piept sau la gât. Se credea ca purtatorii sai nu vor fi pârliti de soare pe timpul verii, ca vor fi sanatosi si frumosi ca florile, placuti, dragastosi si norocosi, feriti de boli si de deochi. S-ar parea ca, pe atunci, martisorul se confectiona din doua fire rasucite de lâna colorata, alba si neagra sau alba si albastra. Acum el este alb si rosu, iar amuleta are forme variate, unele dintre ele adevarate lucrari de arta in miniatura, iar aici nu vorbim despre cele placate cu aur sau argint ori cine stie ce alte daruri costisitoare oferite pe post de martisor, ci chiar despre picturi in miniatura, realizate cu o minutiozitate si o precizie demne de invidiat”.
Ion Moraru
