“Ne dezvoltam independent de orice oras sau municipiu!”

Interviu cu Ioan Bujor, primarul comunei Dofteana

Piata agroalimentara din Dofteana, inaugurata in acest an *** Parc de peste 1 hectar in lunca Trotusului, cu bani europeni *** 90% din populatie are acces la reteaua de apa potabila *** Case de vacanta cu proprietari din Bucuresti sau Constanta *** Un teren de 5800 mp, cu utilitati si dotari, curtat de investitori ***

Piata agroalimentara, un proiect extrem de important pentru dumneavoastra si zona economica din Dofteana si nu numai. In ce stadiu se afla? Ioan Bujor: Proiectele pe 2013 sunt o reusita. Cu privire la piata agroalimentara, am organizat si licitatia, a fost castigata cu 1 500 000 lei cu T.V.A., oferta depusa de ROMCONSTRUCTOR, cu 300 000 lei mai putin decat CONEXTRUST. Investitia e finantata in proportie de 90 % de Consiliul Judetean, iar restul de 10 % sunt asigurati din bugetul local al comunei Dofteana.

Cand vor incepe lucrarile si care e termenul de finalizare?R: Urmam pasii legali. Se emite documentul de adjudecare a licitatiei, apoi e perioada in care se pot face contestatii, noi speram sa nu fie cazul. In tot cazul, vom taia si panglica si porcul acolo. In decembrie sper sa fie gata totul. Constructia se va face din panouri, prin urmare se poate munci si pe o vreme mai racoroasa. Canalizarea apelor pluviale, aleile pietonale vor fi printre primele lucrari, dupa ce se vor realiza bransamentele electrice, de apa, canalizarea, fosa septica, statia de epurare. Ulterior se va aplica si un covor asfaltic. Hala va fi acoperita si inchisa.

Care va fi contributia estimativa generata de piata agroalimentara la bugetul comunei?R: Peste 100 000 lei pe an. Acum aduce 50 – 60 000 lei. Asteptam cateva sute de comercianti in piata.

Doar din Dofteana sau din alte locuri?R: Si de prin alte locuri. Vin de la Braila sa vanda faina, din Harghita sa vanda cartofi. Deja avem solicitari pentru inchirierea spatiilor.

Acum apreciati la fel de oportuna ideea pietei ca la inceput?
R: Chiar le-am promis cetatenilor din Dofteana, dar promisiunea mea a fost oarba. Terenul apartinea C.F.R.-ului, facea parte din terenul strategic. C.F.R. a fost executat silit de catre E.ON, iar prin executorul judecatoresc am participat si noi la licitatie, am castigat-o si asa am intrat in posesia terenului, in 15 mai 2012.

Faceti parte din G.A.L. Valea Muntelui, ce proiecte ati depus?R: Am obtinut o finantare pentru construirea unui parc de agrement pe o suprafata de 10 600 m2, in lunca Trotusului, un pic mai sus de Castelul Ghika. Am semnat cererea de finantare la A.P.D.R.P. Iasi. Valoarea investitiei e de 100 000 euro fara T.V.A., 50 % fonduri europene, 50 % de la bugetul local. In parc se vor amenaja alei pietonale, mese pentru sah, table, tenis de masa, doua fantani arteziene, o scena si se vor planta foarte multi arbusti. Din DN 12 si pana-n parc am vreo 800 m de drum de asfaltat.

Credeti ca e oportuna aceasta investitie, in conditiile in care Castelul Ghika si parcul aferent se afla pe raza comunei Dofteana?R: Daca ar fi fost in administrarea primariei, nu mai investeam intr-un parc nou. Cu banii astia reamenajam si imprejmuiam Castelul Ghika.

Din pacate, l-ati pierdut.R: Nu a fost pierdut de mine. Ma judec cu acei care au facut ceea ce au facut. Nu stiu cat voi avea castig, dar noi vom folosi orice cale de atac incat sa obtinem domeniul Ghika.
Tot pe G.A.L. Valea Muntelui lucram la un proiect in valoare de 150 000 euro pentru achizitionarea utilajelor de deszapezit. Vom cumpara un buldoexcavator cu lama de deszapezire, doua module mai mici pentru indepartarea zapezii de pe alei, trotuare, din parcari, si un utilaj multifunctional cu care sa spalam strazile, piata, centrul civic. Sper ca pana la 1 septembrie sa-l depunem. Mai finantam construirea unei biserici, cat o catedrala, in satul Cucuieti. Primaria sprijina cu materiale de constructii, ramanand ca cei de la biserica sa achite manopera. Acoperisul l-am facut cu material lemnos din padurea primariei, le-am dat 160 000 bucati de caramida, e catedrala, 27 m x 12 m. Am luat tabla pe datorie, in valoare de 100 000 lei. Speram ca pana la sfarsitul anului se va putea sluji in ea.

Care e gradul de acces al populatiei din Dofteana la apa potabila?R: Peste 90 %. Doar anul acesta am introdus 3 km de retea de alimentare cu apa, 2 km realizati cu bani de la bugetul local, 1 km din sponsorizari. Totul a costat peste 40 000 lei si mai incepem extinderea retelei pe o portiune de 280 m, in satul Haghiac. Am intrat pe toate ulitele. Pana la finalul anului voi realiza 4 km de retea de apa. Cred ca finalizez intreaga retea de apa.

Proiecte privind modernizarea infrastructurii rutiere?R: Am un proiect care va fi demarat la inceputul lunii august, respectiv asfaltarea unui drum din DN 12A pana la Parc Petrol Dofteana si care se duce peste 550 m de asfaltare. Cred ca e cel mai rau drum din comuna, parca e spart de bombe. Valoarea se incadreaza in pragul de incredintare directa la dispozitia primarului, 198 000 lei fara T.V.A., cu bani de la bugetul local si o sponsorizare de 20 % de la Petrom. Drumul face legatura intre drumul national si satul Cucuieti, un sat cu 2 800 locuitori. In acest moment pot sa spun ca 75 % din populatia comunei are acces la drum asfaltat. Dar avem in lucru alte 4 proiecte pe infrastructura, care totalizeaza asfaltarea a peste 6,5 km (2,8 km in satul Seaca, 1,4 km la Cucuieti, 900 m in Larga si aproape 1 km in Bogata). Aceste proiecte le-am depus pe noul Program National de Dezvoltare Locala.

Pe lista cu obiective finantate anul acesta de minister nu se regaseste nici un proiect al comunei Dofteana.R: Lista poate se refera la investitiile transferate de la O.G. 7. Noi nu avem nimic aici. La noi ce am inceput am si terminat. Poate la anul.

Cam de cati bani aveti nevoie pentru realizarea celor patru proiecte de asfaltare? R: Aproximativ 3 000 000 lei. Doar cu bani de la bugetul local e imposibil. Asa am mai facut noi, dar vreo 500 m sau maxim 1 km. E foarte greu fara finantare externa bugetului local. Legea a devenit mult mai restrictiva, constituie infractiune in conditiile in care nu ai si o finantare in spatele proiectului.

Cum vedeti aceste restrictii?R: Eu vad aceste masuri binevenite, pentru ca se respecta o disciplina financiara. La mine nu e cazul, pentru ca nu am ramas niciodata cu datorii. Daca se respecta disciplina financiara, nu vor mai fi nici firme care sa intre in insolventa sau in faliment. Nu le-au bagat in faliment decat cei care au facut lucrari pe 6, 7 sute de mii sau alte primarii pe 6 milioane si au distrus firmele. Pe de alta parte, trebuie sa te lupti sa incasezi si taxele si impozitele la buget.

Cat ati incasat anul trecut?R: 1,2 milioane de lei. Primaria are multe terenuri concesionate. Cine vine la mine primeste ajutor. Ii concesionez teren. Acum, firma CONPET ne plateste 12 400 lei pentru ca sa le dam voie sa treaca cu o conducta pe 5 800 m liniari. Nu-l las ca vezi, Doamne, vine cu o sticla de whisky. Nu! Plateste 12 400 lei in baza unui raport de expertiza.

In ce mod abordeaza Primaria Dofteana problema lipsei locurilor de munca, dezvoltarea economica a comunitatii?R: Telul meu este crearea locurilor de munca. Si as vrea sa va dau un exemplu. Cand am preluat primaria in 2008, aveam 360 dosare la ajutorul social. Astazi mai am 103 dosare. Cei care constituie diferenta au fost indreptati spre un loc de munca. Unele dintre firmele care au executat lucrari in Dofteana au angajat forta de munca din localitate. Avem un teren de 5 800 m2 imprejmuit cu placi de beton, cu utilitatile trase: gaze, apa potabila, energie electrica. Il pun la dispozitia celor care doresc sa-si deschida o fabrica de mobila, de vopsea, un gater, orice numai sa creeze locuri de munca. Le-am facut oferte eventualilor investitori.

Sunt interesati de oferta propusa?R: Sunt. Dar astept mai multi.

In plasa carui centru urban ati spune ca se dezvolta comuna Dofteana sau, poate, dimpotriva resimte efecte negative?R: Nu pot sa spun ca exista vreo influenta pozitiva sau negativa din partea Moinestiului, Comanestiului, a municipiului Onesti sau Tg. Ocna. Ne dezvoltam independent de orice oras sau municipiu. Noi am largit P.U.G.-ul localitatii pentru a-i taxa pe cei care, veniti din Bucuresti, Constanta si-au construit vile. I-am introdus in legalitate si i-am pus sa plateasca taxele cu 5 ani in urma. Se construiesc, in continuare, pensiuni.

De ce este Dofteana unul dintre cele mai frumoase sate din Romania?R: Ca numar de locuitori Dofteana este cea mai mare comuna din judetul Bacau si printre primele 6 din Romania, iar in 2010 a fost clasificata ca facand parte din Asociatia celor mai frumoase sate din Romania. Din aceste motive, am fost invitat la Guvernul Romaniei, unde s-a semnat un protocol de colaborare intre Guvern, Ambasadele Frantei, Belgiei, Elvetiei, la care a participat si ministrul Grapini. Am fost invitati in Italia sa vizitam cele mai frumoase sate din preajma capitalei, ca un schimb de experienta. Apoi am participat la Ziua Satului romanesc, editia a III-a, la Cluj, unde am si primit distinctia “Unul dintre cele mai frumoase sate din Romania”. Am fost astfel premiati datorita datinilor si obiceiurilor de Anul Nou, care se practica si se mostenesc din generatie in generatie. La cumpana dintre ani, cetele de uratori, de mascati si ursi vin in fata Primariei si sunt primite de edilul in functie.

Ati facut si dumneavoastra parte din vreo ceata?R: Da. Acum 42 ani am jucat in fata Primariei.

Ce rol aveati?R: Am inceput de la tobosar, am jucat irod, urs, ursar, si am ajuns sa fiu sef de ceata si sa vin cu 200 oameni.

De pe atunci erati sef.R: Da. Iar scena din preajma primariei este prea mica pentru numarul de cete care joaca. Oamenii vin sa-i vada de peste tot, nu doar din Dofteana.
Ovidiu Munteanu