Cu sufletul cuprins de o “tainica” si calda mirare (“Ce era cu 50 de ani in urma! Cand Onestiul era foarte frumos si plin de oameni tineri!”), asistentele medicale care in 1967 au absolvit Filiala Gheorghe Gheorghiu Dej a Grupului Scolar Sanitar Bacau s-au reantalnit si “s-au pus la sfat” dupa cinci decenii! Bucuria a fost una foarte mare deoarece “din respect pentru profesorii care ne-au pregatit si ne-au transmis experienta lor”, ele au venit din mai multe localitati ale tarii, in municipiul Onesti la acest emotionant eveniment. Pastrand in amintire chipul colegelor care nu mai sunt in viata si bucurandu-se de placuta reintalnire, absolventele din 1967 au participat mai intai la o slujba religioasa ce a fost savarsita la Biserica Ortodoxa “Maria Magdalena” din cartierul onestean 6 Martie. Aici preotul paroh Nicolae Pascu, coplesit de emotiile acestei revederi dupa 50 de ani a marturisit celor prezenti:”Noi cerem multe in viata dar multumim mai putin pentru tot ceea ce realizam! Sa faceti binele pe care l-ati facut toata viata, Bunul Dumnezeu sa va intareasca si sa va lumineze gandurile!” Asistenta principala Victoria Puiu, care in acei ani “de scoala si de practica” a indrumat foarte bine aceasta generatie, si-a exprimat satisfactia ca “(re)intalnirea de acum o sa starneasca invidia la fostii colegi” de la Scoala Sanitara Postliceala “Carol Davila” si a mentionat:”cu efortul nostru de a comunica, lasand necazurile departe, iata ca suntem impreuna. Au fost timpuri grele dar si frumoase, pentru ca eram toti tineri si acum purtam din nou zambetul pe fata! Sa ne tinem aproape si sa mai organizam astfel de intalniri!” Doamna Victoria Puiu, a carui viata (cu tristetea anilor de razboi si a perseverentei de a fi in “armata halatelor albe”), a fost dedicata intrutotul nobilei profesii de asistenta medicala, a multumit si familiei sale, care i-a fost mereu alaturi!
Cu neasemuita bucurie de a face mai multe fotografii impreuna si de a se minuna de Onestiul de azi (total diferit de cel din tineretea lor), fostele absolvente si-au impartasit gandurile, cu momentele frumoase si cu greutatile care s-au ivit pe drumul vietii lor. Venita din Adjud, Natalia Agachi si-a indreptat un gand frumos catre “doamna instructor Victoria Puiu, care a fost foarte intelegatoare, cand eram la scoala. Am invatat la fostul spital vechi” (ale carui urme nu mai sunt, el aflandu-se inainte de a porni drumul spre comuna Buciumi – nota Onesti Expres). Gandurile sale de bucurie si de fericire pentru aceasta reintalnire sunt marturisite si de celelalte colege. “Am lucrat la Spitalul Adjud din anul 1969 si pana in 2004. Am avut colegi foarte buni, care m-au inteles si trecut in viata peste toate durerile”ne-a declarat Natalia Agachi. Maria Fenea isi aminteste de lucrurile triste lasate de cel de-al Doilea Razboi Mondial si de faptul ca a venit la scoala din Onesti de pe meleagurile judetului Botosani (de la Unteni – Gorbanesti). Ea a lucrat pana in anul 2005 la Maternitatea “Cuza Voda” din Iasi avand sansa de a cunoaste ca medici si ca profesori universitari “somitati” ce au activat la aceasta unitate sanitara, unde angajatii se confrunta si cu cele mai dificile situatii medicale. Ileana Olteanu (de loc din Valea Seaca- Sascut) considera ca “doua lucruri sunt foarte importante in desfasurarea activitatii ca asistent medical: nu trebuie ca sa pleci de langa bolnav, e nevoie sa fii milos cu el, sa inteleaga tot ceea ce ii spui si sa il lamuresti asupra fiecarei situatii!” Avand parinti foarte credinciosi – “stafeta” fiind acum dusa mai departe de un fiu al sau, ce este preot in centrul Bacaului – ea reverbereaza la vorbele “cand Dumnezeu te iarta si tu trebuie ca sa ierti!” si isi aminteste cu mare placere de doctorul onestean Andrei Galaczi (“ce a fost un doctor foarte serios si drept”). Chipul luminat de stralucirea acestei frumoase zile de toamna ne-a adus toata “puterea culorilor” pentru a contura exemplul asistentei Safta Ene.
Evocarea frumoaselor amintiri
Fara a se plange ca “greutatile vietii au fost puternice in incercarea lor” ori de trecerea anilor, ea ne-a declarat:”Fiind asistenta la domiciliu asiguram garda de noapte pentru satele Borsani si Balca (din comuna Cotofanesti, ce sunt despartite de cativa kilometri). Am intervenit la orice ora din noapte si din zi!” Despre marea responsabilitate a acestei profesii ne-a vorbit si Tincuta Rosu, ce este bunica solistei de muzica usoara din Onesti, Miruna Oprea. Ea a activat la Targu Ocna si in comuna Stefan cel Mare si daca despre anii de serviciu ne spune ” noi am muncit mult mai mult decat asistentele medicale de acum”, despre nepoata sa (care va sustine examenul de licenta la o universitate londoneza, in cadrul profilului “Relatii internationale”), se bucura ca a fost sarbatorita la implinirea varstei de 18 ani in cadrul emisiunii “O data in viata”, de la Televiziunea Romana. “M-am bucurat de o familie frumoasa, am doi copii care lucreaza in Onesti si daca de la fata o am nepoata pe Miruna, de la baiat am un nepot arhitect in Bucuresti!”- ne-a mai declarat Tincuta Rosu. Florenta Matasaru, care inainte de a absolvi aceasta scoala , era “o copila de la tara”, plecata sa isi faca un rost in lume, isi aminteste ca “atunci cand o mama pleca sanatoasa cu copilul in brate, traiam cea mai mare satisfactie!” Ea a mai marturisit:”Internatul si profesorii erau la Onesti! Atunci se dezvolta si orasul, a trebuit ca sa ma obisnuiesc, sa uit toate problemele de acasa (din comuna Orbeni, fiind dintr-o familie cu parinti muncitori si simpli) si sa invat! Am ascultat profesorii, am invatat, am promovat examenul si am ramas la Onesti, unde am lucrat la Maternitate, incadrandu-ma in acest colectiv. Am avut ca profesor diriginte pe dr. Mircea Berceanu, un mare om!” Vorbind despre frumusetea acestei meserii Florenta Matasaru a mentionat:”Cel mai important este ca sa iti placa ceea ce faci, sa vezi rezultatele muncii tale si sa ai o satisfactie implinita dupa ce ai fost de serviciu!” Iata cum simti ca infloreste “o floare a marturisirilor” ascultand o alta absolventa a promotiei 1967, pe Cornelia Gheorghita:”Eram asa o fire vesela, ce ma bucuram pentru orice! La scoala m-am straduit si am invatat dar dupa absolvire am dat de greutatile vietii! Am lucrat la Targu Ocna din 1969 si pana in 2001 ca asistenta medicala si consider ca in aceasta profesie trebuie sa fii prompt, sa stii meserie, pentru ca ai de salvat doua vieti – mama si copil! O asistenta medicala trebuie sa fie cu daruire, sa invete cat mai mult si sa aprofundeze cunostintele!” Ganduri dintre cele mai frumoase ne-au impartasit si alte absolvente din urma cu 50 de ani:”Onestiul era foarte frumos, era un oras plin de tineret…” ni s-a confesat Maria Ursache care doreste asistentelor medicale ce activeaza in unitatile sanitare ca “pe langa pricepere, sa puna mai mult suflet in tot ceea ce fac!” Cornelia Suceveanu a mentionat la aceasta placuta reintalnire:”Am venit dupa 50 de ani din respect pentru profesorii care ne-au pregatit si ne-au transmis din experienta lor. Am lucrat in Bacau, avand multe bucurii si satisfactii in profesie si as dori ca si pe viitor sa apara noi cadre de performanta in domeniul sanatatii” Celor care s-au dedicat acestei profesii pline de umanitate , care prin specificul muncii lor s-au implicat in perpetuarea vietii pe pamant, onesteanul Sandu Stoica le-a inchinat cateva versuri “de o limpezime” profunda:”Senine si curate, ca roua de dimineata / Pe pamant ati fost lasate a naste viata / De viata datatoare!” In tonusul versului arghezian – “Niciodata toamna nu a fost mai frumoasa”, marturisirile de dupa 50 de ani au continuat intr-o ambianta foarte placuta, ce a lasat imaginea unei puternice amintiri , cea a unei adevarate familii, devotate profesiei de asistenta medicala. Recunostinta fostelor eleve de acum 50 de ani s-a indreptat asupra celei care le-a inteles mereu: doamna Victoria Puiu, ce a sustinut in anul 1970 – in prima serie- examenul de asistent principal (promovat cu 9.50), a fost profesor (de-a lungul a 29 ani) la obiectul de studiu Tehnica Ingrijirii Bolnavului, a conceput si realizat doua volume ce vin in sprijinul elevilor de la scolile sanitare. Si “stafeta” este dusa mai departe de fiica sa, ce lucreaza ca asistenta medicala la Clinica Universitara de Gastroenterologie din Vancouver (Canada).
Ion Moraru
