Dragobetele – “sarbatoarea iubirii la romani”, a fost celebrata la Complexul Muzeal Judetean “Iulian Antonescu” din Bacau printr-o manifestare plina de armonie si bucurie sufleteasca. “Nici nu vreau ca sa stiu ce este Valentine’s Day, o sarbatoare total opusa celei de Dragobete – «zeul iubirii» la romani! Aceasta, numita si «cap de primavara», intr-adevar, preamareste starea iubirii”, a declarat Mariana Popa, managerul Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” din Bacau. Poeta Tincuta Bernevic, muzeograf la Casa Memoriala “George Bacovia” din Bacau este de 4 ani organizatoare a manifestarii “Iubim Dragobetele”, care a reusit ca sa intre in constiinta comunitatii ca o actiune menita a se afla in atentia tinerilor. Etnograful si etnologul Dorinel Ichim a conturat cateva din dimensiunile acestei sarbatori, mentionand: “In Calendarul crestin-ortodox aceasta sarbatoare este marcata cu cruce neagra, ca fiind a celei de-a doua gasiri a capului Sfantului Ioan Botezatorul, singurul dintre proorocii trecuti in Noul Testament. Dragobetele este o sarbatoare ce incepe pe 24 februarie si se incheie pe 25 martie, aceasta tinand cont de conditiile de primavara, ce nu sunt la fel pe intreg teritoriul patriei noastre. Este o sarbatoare prezenta in spatiul carpato-danubiano-pontic-nistrean si in Bucovina. 
Cine e Dragobete, ca este «zeu», ca este «importat», fiind adus din alta parte, sunt lucruri pe care nu le stim exact. In «Dictionarul Enciclopedic» al lui Lazar Saineanu este mentionat ca denumirea de «dragobete» provine de la «bradete» (vrabie). Legendele pot fi socotite primele litere ale istoriei dar de la acestea pana «sa faci un cuvant», mai este de lucru! Aceste «gurese» pasari ciripesc cand nici nu se face primavara si ocupa cuiburile pasarilor migratoare. Ele, in drumul spre alte meleaguri insorite se insotesc in zbor, se logodesc si ajunse din “lunga calatorie” isi fac din nou cuiburi iar cele care nu isi gasesc perechea vor ramane singure inca un an. Manifestarile «gureselor pasari», iubirea lor de viata a fost preluata de regnul uman. Fetele merg la padure, Dragobetele le intalneste si le saruta si in toamna se da «chiot de nunta». Noi in Moldova nu am apucat asemenea manifestari, ce s-au petrecut la sfarsitul secolului al XIX-lea. In cultura populara au aparut si unele interdictii legate de ziua de Dragobete, una din acestea fiind ca este pacat ca sa lucrezi”. Prof. dr. Dorinel Ichim a adus si o “pata de culoare” acestei manifestari, amintind ca “in aceasta zi de «Dragobete» femeile vadane sunt cele mai interesate «sa puna mana pe un barbat», gandind ca vor fi iubite tot timpul anului”. Cunoscutul etnolog bacauan Dorinel Ichim a evidentiat si faptul ca “doua carti despre «Dragobete» a scris profesorul universitar doctor Ion Ghinoiu, coordonator al Atlasului Etnografic Roman”. Strunind cu maiestrie “lira poeziei”, actorul Laurentiu Budau a prezentat un medalion liric inchinat acestei sarbatori a iubirii – “Dragobetele”, “un petrecaret din fire / ce saruta florile” la vremea “cand zapada se topeste / din nametii uriasi”. In sala impodobita cu frumoase scoarte populare s-a auzit si “chiot de joc” prin programul splendid sustinut de Ansamblul folcloric “Ca La Noi” (coordonat de Robert Costrovanu) si a rasunat si cantecul popular, prin recitalul prezentat de interpreta Mihaela Iordache. Actiunea de la Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” din Bacau s-a bucurat de o deosebita sobrietate data si de moderatoarea intregii activitati, Tincuta Bernevic, ce a marturisit chiar la inceput ca “manifestarea «Iubim Dragobetele» am inceput-o intr-o gluma iar acum aceasta si-a capatat prestanta”.
Ion Moraru
O «regasire a identitatii»
