Sunt mai multe vorbe care ne pun in garda, ca daca am sta sa analizam fiecare om, am ramâne surprinsi de ceea ce gândesc multi dintre ei. Unii se urasc atat de mult incat simt nevoia sa isi arunce furia si frustrarea asupra celor din jur. Altii sunt foarte tristi si raspândesc un val de tristete in preajma iar cei fericiti cu adevarat pot fi egoisti si nu ofera nimic celor care sunt in cautarea ei. Asa ca unii cauta sa isi prelungeasca singuratatea, se adâncesc in “cetatea ei” si isi construiesc un zid de amintiri si dorinte iar altii, se ascund in cotloanele mintii lor si se incrunta, fiind intr-un continuu razboi interior. Exista si persoane care doresc sa se razbune, sa raneasca pe cineva… Ei isi folosesc mintea pe post de camuflaj, isi construiesc fel de fel de planuri si asteapta un moment potrivit, pentru a ataca…
La desfasurarea in Parcul Municipal din Onesti a unei activitati la care copiii debordau de plenitudine in admiratia parintilor iar tinerii, prin creativitatea lor erau “rotita ce tinea in miscare acest mecanism”, un onestean care se plimba pe o alee s-a oprit pentru câteva moment, surprins probabil de aceste secvente, si a rostit pentru cei din jur ca “totul este o atmosfera de comuna!” Nu i-a fost data o replica de catre nimeni insa aceste vorbe arata faptul ca “sunt ale unui om ce refuza sa capituleze” in fata noilor atitudini intâlnite in Onesti… Acum când Sala Polivalenta “Nadia Comaneci” nu mai este inchisa luni de-a rândul ci a gazduit festivitati de incheiere a anului scolar si multe competitii sportive… Când orasul isi schimba fata sa cenusie, in zona garii, atât pentru onesteni cât si pentru cei care viziteaza municipiul si care pot vedea ca se fac multe lucruri noi.
Si mai este o problema sa consideram Onestiul oras, asa cum a fost intotdeauna! “Cosmopoliti”, cum s-a dus vorba despre oamenii acestui oras, ei ramân in “canoanele” cuvântului mentionat. Ca exemplu, sa evidentiem faptul ca de mai multe luni un mare antrenor de fotbal, Ioan Sdrobis, cizeleaza in municipiul Onesti noi talente ale sportului cu balonul rotund si la meciurile “de virtuozitate” ale acestor copii, tribunele sunt goale! La fel ca si la alte competitii sportive unde spectatori sunt doar parintii jucatorilor… Acest fapt ii aduce cunoscutului antrenor intrebarea “unde sunt onestenii?” Sunt in comuna sau in oras? Este drept, pentru unii “sufletul este o relicva iar pentru altii, ceva ce nu exista! Sufletul este firav, delicat si are nevoie de iubire ca sa infloreasca. Este cel care ne lumineaza chipul si ne face sa fim unici!”