Gabriel Apreotesei: “Vreau sa valorificam superior masa lemnoasa, pentru a crea locuri de munca”. Despre primarul Neghina la PSD: “Imi este ca aghiazma, nu-mi face nici bine, nici rau”.
De ce fonduri are nevoie Primaria comunei Manastirea Casin, in vederea finalizarii proiectelor incepute? Primar Gabriel Apreotesei: Avem un proiect de modernizare si extindere a Scolii nr. 1, inceput inca din 2008. Scoala are foarte mari probleme de structura si trebuie, neaparat, consolidata. Lipsa fondurilor ne-a obligat sa stagnam. Valoare investitiei e de 2 milioane de lei. Am realizat in jur de 20% din proiect cu fonduri de la Guvern si asteptam o linie de finantare. Dupa ce terminam cu alimentarea cu apa, vrem sa finalizam scoala cu fonduri proprii, dar, din pacate, nici bugetul local nu sta prea bine.
Avem pe Ordonanta 7 proiectul de alimentare cu apa pentru satele apartinatoare comunei, mai putin Scutaru. Valoarea proiectului e de 2,3 milioane lei si e realizat in proportie de 80%. Am mai avea nevoie de 400 000 lei pentru a incheia lucrarea. Cred ca banii vor veni printr-o Hotarare de Guvern. Am inteles ca la nivel national se doreste, in mod special, finalizarea proiectelor incepute.
Cati locuitori ar avea acces la alimentare cu apa, la momentul finalizarii investitiei?R: In jur de 85-90%. Reteaua are o lungime de 24 km. Ar ajunge in cele trei sate Manastirea Casin, Lupesti si Parvulesti, unde se afla cea mai mare parte a locuitorilor comunei. In Scutaru sunt doar 70 oameni, in acest moment. Dupa ce terminam lucrarea, acolo unde nu s-a ajuns cu sistemul se poate face o extindere.
Oamenii vor sa se racordeze la sistemul de alimentare cu apa?R: Da. La momentul de fata, toti ne alimentam din surse de suprafata. Alimentarea dintr-o singura sursa, controlata, ar creste si gradul de sanatate a populatiei, pentru ca sursa de suprafata nu e atat de sigura. In plus, in perioada de vara, chiar si in septembrie, sursele de apa de suprafata au secatuit.
Pentru Scutaru, in 2006, cand am inceput sa facem proiectul, aveam o alta viziune. Acum e o localitate in revenire si trebuie sa introducem curentul electric in zona.
Am sesizat ca ritmul de construire a caselor in Scutaru e ridicat, fie ca vorbim de case de vacanta ori de locuit permanent. R: Dupa ce s-a extins portiunea de asfalt de la Ghioina, de la iesirea din Manastirea Casin spre Scutaru, 5,5 km, intr-adevar, a fost un boom imobiliar. Dar, din pacate, din cauza lipsei curentului electric, avantul s-a mai domolit, iar concesionarii – toata suprafata satului Scutaru este concesionata in loturi de 1 000 m2 – au stopat lucrarile. Am depus un proiect la Ministerul Economiei in 2008 – 2009, cu privire la extinderea retelei de electrificare. Valoarea proiectului, de 560 000 euro, este destul de mare pentru bugetul primariei, dar la nivel guvernamental sau judetean nu cred ca ar fi o suma atat de colosala. S-ar parea ca exista o varianta, o reorientare catre energiile verzi. Chiar astazi am avut o discutie legata de o instalatie fotovoltaica.
Ce proiecte ati depus ori intentionati sa depuneti pentru a atrage fondurile europene prin Grupul de Actiune Locala Valea Trotusului? R: Avem o punte auto si rutiera la Lupesti, in zona Apostu, pe care trebuie sa o refacem. In urma inundatiilor din 2005 a fost distrusa, am refacut-o. La inundatiile din 2010 iarasi am pierdut-o. Acum e din lemn, dar cu ploile astea iar avem probleme. Se circula foarte greu si vrem sa construim una noua. Investitia e undeva la 100 000 euro. Fondurile provin de la bugetul local, 50%, si vom atrage diferenta printr-un proiect pe care-l depunem la G.A.L.
Constituirea Grupului de Actiune Locala e un proiect frumos, dar nu e chiar ceea ce ne-am dorit noi. Speram sa ne spunem noi cuvantul. Sunt foarte multe proceduri de facut, multe avizari, aprobari, lucru cu care abia ne descurcam noi, administratiile publice locale, daramite cetateanul de rand. Doua nemultumiri am: faptul ca pe agricultura se pastreaza, inca, proportia de 50 % cofinantare, ceea ce nu reprezinta, tocmai, un avantaj; a doua nemultumire consta in faptul ca birocratia ne omoara, ba chiar este mai mare. Dar ne punem mari sperante in el. Am muncit 11 primarii la el din judetul Bacau si i-am cooptat si pe cei din Soveja.
Era normala aceasta colaborare, tinand cont de relatiile mai vechi dintre Casin, Manastirea Casin si Soveja. R: Da. Sunt persoane de la Manastirea Casin casatorite in Soveja sau Campuri. Cei din Soveja au venit in Manastirea Casin. Intentionam sa achizitionam cu banii de la G.A.L. un tractor articulat forestier, un TAF, pentru ca de 7 ani ne-am luptat pentru o suprafata de 2 091 ha padure. Comuna a intrat in posesia ei. O consider poate cea mai mare realizare.
In ce zone se afla padurea castigata? Intentionati sa o exploatati?R: In Scutaru, Pietroasa, Prisaca, Ghioina, Halos. Ne-am intrunit intr-o asociatie a proprietarilor de padure. Am deschis o societate care se numeste S.C. Ocolul Silvic Manastirea Casin S.R.L. si prin ea incercam sa cream 20 – 30 locuri de munca. Printr-o hotarare de Consiliu Local am decis ca fiecare familie, in fiecare an, sa beneficieze de 5 m cubi de lemn de foc, la un pret mai scazut, respectiv 80 lei/m cub (pretul pietei este de 200 lei/m cub). Dar cu conditia achitarii tuturor datoriilor catre bugetul local. Procedura e urmatoarea: cetateanul depune o cerere la primarie, cererea ajunge la FISC, cei de aici pun o viza ca au sau nu au datorii la buget, ulterior, cererea primeste aprobarea mea.
Doua treimi dintre primariile de comuna la nivel national nu reusesc sa-si acopere cheltuielile cu functionarea, salariile angajatilor, din colectarea taxelor si impozitelor locale. Intra si Manastirea Casin in aceasta categorie? R: Nu. Gradul nostru de colectare se situeaza in jur de 80%. Cea mai mare problema o constituie amenzile, care se fac venit la bugetul local. Vorbim de 400 000 de lei. Doar pe hartie, pentru ca metode de a recupera aceasta suma nu avem. De regula, sunt amenzi de circulatie, pentru ca sunt oameni cu carnet de sofer, dar fara venituri.
Este exact suma de care ati avea nevoie sa finalizati proiectul privind alimentarea cu apa.R: Da… ca o comparatie. Este o suma destul de mare. Noi alergam dupa proiecte de 20 000, 30 000 sau 50 000 de euro, iar noi avem pe hartie 100 000 euro de recuperat. Ar trebui gasita o solutie legislativa concreta pentru aceasta situatie intalnita la nivel national. Ma gandesc la transformarea amenzii in ore de munca in folosul comunitatii.
O companie multinationala exploateaza fondul forestier din zona, fortand firmele mici sa-si restranga activitatea sau chiar sa-si inchida portile. Bugetul local este, prin urmare, afectat prin reducerea contributiilor acestor firme. R: Da. Asa este. Pe mine ma doare faptul ca un agent economic de pe teritoriul comunei nu are acces. Pentru administrarea si exploatarea masei lemnoase de pe domeniul comunei, ne-am gandit sa-i ajutam, cumva, pe ai nostri. Incercam sa gasim o solutie.
Comuna Manastirea Casin beneficiaza de un cadru natural superb. V-ati gandit la dezvoltarea agroturismului in zona? R: Va spuneam ca am o alta viziune asupra zonei Scutaru. Am gandit acolo o baza pentru agroturism. Definitivarea caselor de vacanta sau pensiunilor ar atrage turisti. Printre obiectivele de vizitat enumar: cascada si rezervatia naturala Bucias, pastravaria, cabanele de vanatoare, partea Zboinei. Agroturismul ar putea sa constituie o rampa de lansare din punct de vedere economic pentru comuna. S-ar putea incerca un proiect cu 10 familii de baza, care sa asigure locuri de cazare si servicii de agroturism vizitatorilor. Am incercat sa-i misc pe ai mei in directia asta, sa vada ca pot obtine venituri si din zona asta. Dar ei au fost mai reticenti.
Cum vedeti relatia economica, sociala dintre Onesti si comuna Manastirea Casin?R: De la noi mai merg oameni la munca in Onesti. Pentru noi, Onesti reprezinta un pilon de dezvoltare, insa nici acolo lucrurile nu merg prea bine. Noi incercam sa revenim la traditii. Mizez mult pe cele 2 000 ha de padure. Vreau sa valorificam superior masa lemnoasa, pentru a crea locuri de munca si a compensa, intr-o oarecare masura, locurile de munca desfiintate la Onesti. Ne gandim tot mai mult la resursa locala. Eu nu cred intr-o relansare economica a Onestiului. Nu cred, ba dimpotriva. Va spun sincer, simt un regres al Onestiului.
Credeti ca in mandatul primarului actual, Neghina, Onestiul se poate redresa economic?R: Orice primar care simte cu adevarat pentru localitatea lui poate sa faca ceva. Nu stiu daca cineva se poate astepta la niste rezultate extraordinare de pe urma d-lui Neghina sau a altcuiva. Orice succes al Onestiului este un succes si pentru comunele din jur.
Nu credeti ca si orice insucces al Onestiului are repercusiuni negative asupra comunelor vecine?R: Ba da. Onestiul a fost si este un punct vital pentru noi cei din jur.
Ce parere aveti de intrarea lui Laurentiu Neghina in PSD?R: Acum, va spun sincer, e pacat ca PSD a pierdut Onestiul. Asta este! Si o recunosc. E si vina noastra, pe de o parte. Trecerea, daca va avea loc, se va intampla legal in 2016, pana atunci mai este. Au fost unii primari care au spus ca trec si nu au mai trecut. Un prieten avea o vorba: imi este ca aghiazma nu-mi face nici bine, nici rau.
Ovidiu Munteanu
