“Imbatabilul” profesor moinestean Vasile Robciuc, ce isi “farama si ultima picatura de sudoare” pentru promovarea pe o scara cat mai larga (internationala) a scriitorului Tristan Tzara si a dadaismului (curentul ce acesta l-a generat), ne-a oferit la inceputul acestei toamne inca o surpriza. Este vorba despre lansarea volumului V – VI a Caietelor Tristan Tzara, eveniment care a avut loc la Biblioteca Municipala “Stefan Luchian” din Moinesti. Cu osardia de care il stim in stare venerabilul Vasile Robciuc (foto) ne-a introdus in atmosfera unei manifestari culturale de o inalta tinuta prezentandu-ne invitatii prezenti la aceasta lansare dar si … scrisorile pe care le-a primit in ultima perioada de timp, pentru realizarea a ceea ce si-a propus cu multi ani in urma: permanenta evocare a lui Tristan Tzara prin pastrarea mereu – aprinsei flacari a spiritului sau. Astfel, am aflat ca la Strasbourg (in Franta) se va organiza un spectacol pentru omagierea lui Tristan Tzara, la muzeul din acest oras francez putand fi vizitata pana in iunie 2016 o expozitie cu tablouri, gravuri si fotografii ce il infatiseaza pe acest scriitor moinestean celebru. Prof. Vasile Robciuc a citit si un mesaj care i-a fost adresat de catre criticul si istoricul literar Mircea Colosenco, in care este surprins “fenomenul Dada la el acasa”. El i-a scris colegului sau de studii de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi: “Specialistul francofil Vasile Robciuc, mentor al dadaismului, si-a gasit la Moinesti aderenti fideli, in frunte cu autoritatile locale pentru a promova creatia poetului Tristan Tzara. El a infiintat in 1991 o societate culturala care poarta numele acestui poet si este de felicitat pentru imensul efort depus, continuand cu oamenii de cultura sa anime viata culturala a Moinestiului, lucru ce a devenit cunoscut pe mai multe meridiane”. Cine putea face o mai buna prezentare Caietelor Tristan Tzara daca nu cel care trudeste la aparitia acestora, prof. Vasile Robciuc! In acest sens a mentionat: “Tomurile aduna contributii ale unor reputati specialisti, cu referiri asupra lui Tristan Tzara. Aceste «caiete» formeaza o publicatie internationala «multilingva» (franceza, germana, italiana). Este in continua crestere interesul pe care avangarda il suscita in randul cercetatorilor din tara si din strainatate si este de mentionat numarul mare de profesori universitari din tara (de la universitatile din Bucuresti, Cluj, Iasi, Timisoara), ce au adus noi contributii «fenomenului Tristan Tzara». Marele merit consta in faptul ca «miscarea Dada» nu este privita ca «un muzeu al patrimoniului actual» ci este interpretata in raport cu tendintele actuale ale avangardei internationale. Abordarile teoretice, sintetice, analizele de texte pun in valoare universalitatea avangardei dar si avangarda romaneasca. Aceasta este reprezentata de textele lui Urmuz. Articolele din Caietele «Tristan Tzara» sunt grupate in doua sectiuni: Avangarda si aventurile modernitatii si Relatia dintre dadaism si suprarealism. «Creuzetul» poetic este unde se «inventeaza» modernitatea. Este de luat in seama si «neoavangarda», ce … repeta trecutul pentru a se actualiza experimentele”. Prof. Anca Ionescu a remarcat faptul ca “muzica avangardei este prezentata pentru prima data in «Caietele Tristan Tzara». Acestea se prezinta singure prin coperta, continutul si grafica deosebita. Prof. Vasile Robciuc are o vocatie de om enciclopedic si asa cum l-am cunoscut din vremea in care i-am fost eleva, asa ramane pentru mine! Spun asa deoarece am revenit dupa patru decenii in Moinestiul in care m-am nascut si la momentul intoarcerii m-am rugat sa intalnesc fostii profesori! Se spune ca un critic literar este cu atat mai important cu cat cu cat isi alege cu grija instrumentele («reperele»). Cineva spunea ca «ne trebuie repere puternice, drepte si totdeauna neintelese!» Tristan Tzara «se preda singur judecatii timpului», el «a scris Moinestiul pe harta lumii»- dupa cum mentiona Petre Tutea”. Cu ironii fine, similare intrucatva “germanilor ce le place sa stea in Italia”, prof. Anca Ionescu s-a intrebat:” Ce au reusit ca sa castige moinestenii prin Tristan Tzara? Orasul traieste prin oamenii lui, prin autoritatile locale ce-s deschise comunicarii! Avem nevoie de asemenea oameni, sa duca tara prin cultura in Europa si nu prin alte subterfugii!”
Admiratie pentru dadaism
Profesorul Vasile Robciuc a amintit ca autorul Monumentului Tristan Tzara de la Moinesti, Ingo Glass s-a intalnit cu Regele Mihai. Marturisiri “moinestene” din cele mai placute, “cu parfumul anilor de liceu”, a impartasit si Alina Budarca, ea amintindu-si ca era eleva “in banca a doua iar la orele de dirigentie se discuta de operele de arta – mari capodopere iar domnul profesor Robciuc ne-a facut cunoscut ceea ce trebuie sa stim despre cultura universala. Intra astfel in armonie cu sufletele noastre… Ne-a vorbit despre reincarnarea dadaismului in locul sau de nastere” O surpriza placuta la intalnirea de la Moinesti a fost prezenta profesorului universitar de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, Ion Sandu, un cunoscut inventator roman, ce a sosit tocmai din Portugalia pentru a participa la acest eveniment. Vorbind “la tema” domnia sa a mentionat: “Dadaismul este exprimarea libertatii spiritului trecand peste rigorile impuse de societate, manifestarea libertatii in stare absoluta. Ilarie Voronca a unit elementele primordiale «pamant, aer, cer» intr-o armonie perfecta. Adrian Pic, artistul spaniol nascut in Moinesti, prin simplitatea lui, a reusit ca sa combine linii si forme, ce ne poarta cu gandul la creatie in starea primordiala si la evolutia ei. O pagina deosebita este in «Geneza»- «Am poruncit intunericului sa lase lumina sa iasa si au aparut doua puncte!» Moinesteanul Adrian Pic duce mai departe, pe planul picturii, ceea ce a inceput Tristan Tzara. Noi suntem «surasul lui Dumnezeu»… filosofiile Asiei cunosc foarte bine acest lucru!” Distinsa, de o sobrietate aparte profesoara Cristina Popescu nu si-a ascuns regretul “de a simti lipsa anumitor profesori iar pensionarea prof. Vasile Robciuc a lasat un gol in intreprinderile mele asupra «fenomenului Dada». Acestia mi-au umplut sufletul si m-au imbogatit, ajutandu-ma sa imi completez cultura clasica (de latina si greaca veche), cu un element ce mi-a si placut dupa ce l-am inteles – dadaismul. Versurile lui Tristan Tzara constituiau o noutate absoluta pentru noi toti, in anii 1990-1991 si a fost nevoie «sa ne unim» in fata metaforelor. In primul moment ne socau iar apoi ne relevau profunzimea de spirit al dadaismului, spiritul sau «iconoclast». Am avut prilejul ca sa cunosc mari personalitati, pe profesorul Constantin Crisan (presedintele Societatii de Francofonie), pe Geo Serban (redactor la revista «Secolul XX»), pe Dan Haulica, Ruxandra Garofeanu dar si pe Radu Bogdan, Alexandru Piru, Constantin Ciopraga, Alexandru Husar – toti onorandu-ne cu prezenta la Moinesti. Profesorul Vasile Robciuc a tradus piesele de teatru ale lui Tristan Tzara, despre care nici nu se stia («Cap sau pajura»). Am avut elevi din Basarabia, cu un talent recunoscut si cu seriozitate specifica, ce ne-au ajutat sa punem in scena aceste piese! Nu aveam in vocabular cuvinte ca «portofoliu», «proiecte» dar ne daruiam, faceam repetitii! Erau momente unice! As spune ca in ciuda inteligentei si personalitatii sale, nu multi pot sa fie in preajma profesorului Vasile Robciuc, deoarece are entuziasm si pasiune pentru actul de cultura autentic. Un act de proportii nemaiintalnite in alte parti, o lucrare «sui-generis» ce ne imbogateste pe toti” O fosta eleva a profesorului Vasile Robciuc a mentionat “simplu” dar cat de concis (!) si intr-un mod avangardist: “Ma gandesc la altii pentru ca am obosit sa ma gandesc la mine! Prof. Vasile Robciuc este un punct de reper. Ne spunea mereu «castiga cine lupta, nu cine sta pe margine!» si marturisesc ca am avut sentimente de bine in jurul sau” A fost evidentiat si anul 1991, cand s-a infiintat Societatea Culturala «Tristan Tzara», atunci fiind si “voci ostile, si nu putine – chiar au fost si piedici… Dar nu banuiam ca se va ajunge pana aici… Iar azi, traim o bucurie secreta, ca aici la Moinesti se pregateste ceva, la noi, de la noi si pentru noi!” – dupa cum s-a remarcat in atmosfera propice culturii, de la biblioteca moinesteana. Cunoscutul publicist bacauan Cornel Galben (care s-a intrecut a vorbi inaintea criticului literar Vasile Spiridon), a subliniat faptul ca “poporul roman este un popor ce nu a avut cultul memoriei. Prin ceea ce face profesorul Vasile Robciuc mentine Moinestiul pe harta lumii, in constiinta lumii, aceste «Caiete…» fiind doldora de nume prestigioase din cultura universala. Prin tinuta lor dar si prin continut, ca tematica, sunt de nivel international «Caietele Tristan Tzara» si incurca cercetatorii prin ISBN, trebuind incadrate cu ISSM”. Criticul literar deopotriva si profesor universitar Vasile Spiridon a elogiat faptul ca “aceasta noua aparitie a «Caietelor…» reprezinta marturii ale unor momente de viata literara, ce se adreseaza romanilor. Este o carte internationala. Daca «fotbalul este pe goluri si noi trebuie sa facem puncte», aceasta lucrare este in contrasens cu ceea ce inseamna spiritul de avangarda, scriitorii au fost «clasicizati» si au intrat in toate istoriile literare. Cine incepe cu avangarda trebuie sa inceapa cu Tristan Tzara… Vad locul nasterii sale si vad ca exista Moinestiul, ce este mentinut «pe orbita lumii». Cum mentine profesorul Vasile Robciuc spiritul avangardei? Prin raportarea la anecdotica, prin «demitizare», pentru a-l «mitiza» din nou! «Caietele» apar cu o regularitate de metronom… la trei ani. Il felicitam pe prof. Robciuc pentru ca mentine spiritul lui Tristan Tzara aici la Moinesti, locul de unde a plecat si nu se mai stie de el!”
Cu glasul duhovnicului, “coborat aievea dintre strane”, parintele Ioan Andrioaie a marturisit: “Consider ca aici vorbesc faptele – si nu gresesc! Am scris despre profesorul Vasile Robciuc, de rabdarea si meticulozitatea sa in tot ceea ce face si doresc ca sa continue aceste lucruri multi ani, inainte! Este si un temei biblic, ce spune «ajutati-va, amintiti-va de urmasii vostri si urmati-le exemplul». Este si o vorba, «cetatea stand pe varf de munte, nu se poate ascunde!» Invatatul Petre Tutea referindu-se la sentimentul ce imbina duhul si sufletul, la «omul intreg», evidentia faptul ca «credinta releva transformarea omenirii intr-o masa de oameni culti». In acest an, ce este sarbatorit ca «Anul omagial al manastirilor si bisericilor», cand ramane parca vremelnicia, doresc sa-i tina Dumnezeu sanatosi pe toti cei ce ostenesc! Avem nevoie de cultura! Singur, omul este continuatorul creatiei! Ceea ce este bun sa tineti si sa ne ferim de ceea ce este rau!” Si un bucovinean a participat la aceasta lansare ce a avut loc la biblioteca moinesteana. Este vorba despre profesorul de Limba si literatura romana, Claudiu Pistol, de la Liceul Teoretic “Spiru Haret” din Moinesti, care a mentionat: “asistam la lansarea unei lucrari esentiale pentru avangarda universala. In spiritul avangardist la «Spiru» (Liceul Spiru Haret, nota Onesti Expres), derulam un proiect «Erasmus», numit «Avangarda europeana» si am participat la un festival de teatru liceal”. La finalul mai multor ore in care in centrul atentiei a fost “admiratia pentru dadaism” … a iesit la iveala si o durere a moinestenilor: de ani de zile ei isi doresc ca numele unui liceu din Moinesti sa fie “Tristan Tzara”. Cand in tara sunt foarte multe institutii scolare liceale ce poarta acest nume (la Bucuresti – Colegiul National, la Craiova – Colegiul UCECOM, Tulcea – Colegiul Dobrogean, Buzau – Liceul Pedagogic, Targoviste – Liceul Tehnologic, Suceava – Colegiu National de Informatica dar si la Ploiesti, Tecuci, Focsani si in alte localitati), moinestenii isi doresc sa fie Liceul Teoretic “Tristan Tzara”… Regretul lor (aude oare cineva?), este unul adanc: “cei care vor veni dupa noi poate vor reusi ceea ce nu am putut noi timp de 25 de ani!”
Ion Moraru
