Taxe mai mici pentru platforma petrochimica

Intr-un recent clasament a celor mai depopulate orase din România, municipiul Onesti se afla pe un nedorit loc II, cu o scadere de 30 la suta a populatiei intre ultimele recensaminte, din 2001 si din 2011. Astfel, de la 54.416 locuitori in anul 2002 populatia Onestiului a scazut la 36.004 in 2011. Scaderea accentuata a populatiei a fost pusa pe seama dezindustrializarii continue, generata printre altele si de lipsa implicarii administratiei locale in sustinerea mediului de afaceri din acest domeniu, lipsa locurilor de munca si fenomenul migratiei. Aceste lucruri au fost afirmate de primarul municipiului Onesti, Laurentiu Neghina, in expunerea de motive la Proiectul de hotarâre privind reglementarea zonei de impozitare pentru platforma industriala. El a mai mentionat: “In loc sa sustina mediul de afaceri local din domeniul industrial, cel mai mare contribuitor la bugetul local al municipiului Onesti si angajator de forta de munca, fosta administratie locala a hotarât impunerea unei fiscalitati maxime zonei industriale. Litigiile generate de aceasta decizie administrativa gresita au condus la blocarea incasarii la bugetul local a obligatiilor fiscale datorate de societatile comerciale de pe platforma industriala din cauza suspendarii succesive a hotarârilor de supraimpozitare a platformei industriale si la crearea unei relatii de anormalitate fiscala intre organul fiscal si principalul sau contribuitor. Pentru restabilirea unui raport corect si echilibrat intre societatile de pe platforma industriala si municipiul Onesti este necesara incadrarea platformei industriale intr-o zona de impozitare corecta (zona D de fiscalitate), raportata la pozitionarea terenurilor din zona, retelele edilitare, accesibilitatea, serviciile publice urbane de care beneficiaza si calitatea mediului”.
Ing. Livia Bordei, de la Directia Urbanism si Amenajarea Teritoriului a Primariei Onesti a evidentiat faptul ca “distanta de 5 km fata de centrul orasului, retelele edilitare aferente, accesibilitatea redusa la serviciile comunitare de utilitati publice, corelata cu serviciile de care beneficiaza in sistem propriu, potentialul poluant care afecteaza calitatea mediului si valoarea scazuta pe piata libera imobiliara a terenurilor din aceasta categorie impun revenirea la o zona de fiscalitate rezonabila a terenurilor cu destinatie exclusiv industriala – zona D”. In aceasta zona terenurile de pe platforma industriala au fost incadrate inainte de anul 2004, intre 2004-2011 fiind incadrate in zona B iar apoi in zona A.
La dezbaterea Proiectului de hotarâre privind reglementarea zonei de impozitare pentru platforma industriala, “adept al atacurilor din doua fronturi”, consilierul liberal Mihai Sova desi a mentionat intâi ca proiectul nu intruneste toate conditiile, a evidentiat si faptul ca a trimis prin e-mail Consiliului Local un amendament prin care solicita impozitarea in zona D doar a terenurilor “dedicate productiei” si in zona B a terenurilor nefolosite. Marcel Bujor, consilierul local al Partidului Poporului Dan Diaconescu a declarat: “Consider benefic acest proiect dar am o intrebare. Pe rolul instantei sunt procese cu cele trei mari societati comerciale de pe platforma industriala, ce facem insa cu firmele care au platit impozitul in zona A de incadrare? Vor fi sesizari ale acestor societati comerciale. Iar termenul «definitiv» in zona D de impozitare trebuie exclus pentru ca – vorba cuiva – numai moartea este definitiva!”

„Ce se pune in loc?”

Cu o atitudine mai concilianta consilierul social-democrat Emil Lemnaru a reliefat unele aspecte, mentionând: “Este necesara o revigorare a platformei industriale, Rafo si punctul de lucru de la Carom al firmei Energy Bio Chemicals, mergând foarte greu. Chimcomplex a platit aceasta taxa 7 ani si aceasta societate comerciala nu s-a prabusit de la plata taxei… Bugetul local va fi prejudiciat de niste sume importante, care sunt necesare unor institutii. Gândindu-ne la faptul ca trebuie sa sustinem platforma industriala sa incercam si acest reveriment. Este un lucru de generozitate pe care il ofera Consiliul Local Onesti si probabil o sa isi faca efectele”. Din aceeasi „tabara a PSD-ului”, consilierul local Ioan Tofan a afirmat: “Mi se pare incadrarea in zona D cam departe de ceea ce au aceste firme insa mergem pe aceasta zona de impozitare.Dar as vrea sa stiu daca cele 3 mari societati comerciale de pe platforma petrochimica «pun ceva in loc», vor angaja oameni, vor realiza productie mai mare, vor plati la timp taxele?” In aceeasi idee si consilierul local liberal Danut Oprea a avut o opinie: “Incadrarea «definitiva» in zona D de impozitare nu este utila, este prea mult… Ca raspuns al agentilor economici de pe platforma industriala dorim sa ne prezinte o informare «de curtoazie» in ce mod au folosit acest proiect de hotarâre. Nu cred ca ar fi un abuz din partea Consiliului Local!” Consilierul local democrat-liberal Stefan Martin a concluzionat: “Din punctul meu de vedere acest proiect de hotarâre aduce o echilibrare si acest lucru poate da un impuls zonei industriale. Cele trei societati comerciale au suprafete imense de teren, in Chimcomplex sunt terenuri nefolosite, cladiri deteriorate de rugina. Alte firme de pe platforma au suprafete foarte mici si cred ca acesta este motivul de ce nu au facut «front comun» toate societatile pentru plata impozitului pe teren. Chimcomplex s-a inscris la privatizarea «Oltchim», dar consider ca trebuie sa uitam vorba cu «capra vecinului» si ce face cel de lânga noi! Au fost putin fortate criteriile care au stat la baza impozitarii firmelor de pe platforma industriala in zona A… Nu a adus nimeni atunci vorba de poluare, de valoarea redusa a terenurilor, de calitatea acestora (ele fiind imbibate cu produse chimice). Daca tot vrem ca sa facem ceva pentru aceste firme, introducerea termenului «definitiv» este benefic, ele isi pot face planuri de viitor. Acest fapt trebuie sa le dea un avânt ca sa investeasca in continuare”.
La capatul dezbaterilor primarul Onestiului, Victor Laurentiu Neghina a declarat: “Am avut doua intâlniri cu conducatorii societatilor comerciale de pe platforma petrochimica a municipiului. Pot sa spun ca dupa declaratiile lor, reglementarea zonei de impozitare va duce la Chimcomplex in angajarea, in perioada urmatoare a unui numar de 80 de salariati, la fabricatiile de aici fiind comenzi foarte mari. Cuvântul «definitiv» a fost recomandat tot in urma discutiilor cu conducerile acestor societati, care doresc sa aiba siguranta sa isi faca un plan de afaceri. Ca primar important este sa cauti cât mai multi bani, ca sa poti dezvolta localitatea”. In final, juristul Robert Ionut Chiriac a dat un raspuns amendamentului solicitat de consilierul local Mihai Sova: “Fiscalizarea zonei priveste terenurile si nu activitatile care se desfasoara pe acesta iar o eventuala bonificatie de 10 la suta se poate aproba la stabilirea impozitelor si taxelor locale!” Mentionam ca Proiectul privind reglementarea zonei de impozitare pentru platforma industriala a fost aprobat cu o abtinere (a lui Mihai Sova) si cu votul a 16 consilieri locali, prezenti la sedinta.
Ion Moraru