Intalnirea anuala de la Harja a „dezlegatorilor de rebus si enigme rebusistice” a avut loc si in 2014 prin grija cercului barladean „Alb si negru” (care editeaza si o revista de profil), la pensiunea „Margareta”, sub genericul „Casa Rebusistilor”. Au fost prezenti, sub „tutela” lui Serghei Colosenco (redactor sef al revistei „Academia Barladeana”, care in aceasta vara lucreaza la realizarea celei de-a o suta una carti cu probleme enigmistice), colegii sai de pasiune Lucian Stancescu, Ionel Serban, Costel Filiuta, Dorin Prodan, Bogdan Artene, Ion Ichim, Paul Titere si Florian Pricop, Laurian Buture (un bacauan stabilit la Marasesti), profesorul onestean Stefan Epure, un grup de rebusisti veniti de la Turnu Magurele (Dumitru Guinea, Marian Gizea, Dorel Carstea si Marius Florin Bocan), precum si Dumitru Cioflica (Abrud) si Eugen Mihu (Campeni). Oaspetii au fost intampinati cu urarile de „bine ati venit!” (pentru stangaci) si „tinev ita enib” (pentru „dreptaci”) si cu careul de cuvinte incrucisate „Crampeie cosmogonice – Mihai Eminescu”, fiind comemorati astfel 125 de ani de la trecerea in eternitate a poetului. Dezlegatorii acestui careu au avut parte de premii inedite – „vinul casei”, reviste si carti de enigmistica. Dupa un consacrat catren – „din satul Harja la Barlad / si-n trei comune daca vrei / nu afli rebusisti ca ei / nici de-ai porni un sfant jihad” – castigator a fost Marian Gizea, din Turnu Magurele. Din acelasi oras, Dorel Carstea (care a infiintat in urma cu aproape trei decenii Cercul Rebusist „Scoala de la Targoviste”, iar din 1990 participa la toate actiunile rebusiste cu Cercul „Turris”) a vorbit cu patos despre creatia eminesciana, recitand si poezii mai putin cunoscute. Rebusistul barladean Ionel Serban si-a lansat in aceasta atmosfera volumul „Enigme eminesciene”, fiind prezentate si ultimele numere ale revistelor „Labirint” si „Alb si negru”.
„Labirint” (care are pe coperta chiar „Casa rebusistilor” de la fermecatorul loc cu fosnet de arini si susur de izvoare de la Pistoaia – Harja) cuprinde, alaturi de careuri, si de un medalion enigmistic prof. Virgil Ciotlos (semnat de Vasile Turculescu) si doua frumoase sarade, avandu-l ca autor pe R. Calofir, in 1958. Una este cu „gospodina” rebusista ( „Cu un ochi pe careu la dezlegare / uita sa puna in bucate SARE / si iar intoarse o fila… iar intoarse: / -Ce joc frumos! Si ce bucate ARSE”), iar o alta este numita Afereza („Buna gluma, trista poanta / s-a oprit tramvaiu-n panta / si de atunci stam de pomana / noi in drum, iar el… in pana”). Revista „Alb si negru”(care apare trimestrial) gazduieste careuri realizate de catre rebusisti din toata tara. Numarul 19 al revistei poarta si un motto semnat de D. Gusti („Puritatea prieteniei, taria ei irezistibila ce leaga pe vecie, pe viata si dupa moarte, consta numai in comunitatea de pasiuni”), ce reprezinta un gand de multumire rebusistului Ciprian Oglan, originar din satul Harja si stabilit la Toulouse, care a contribuit la sustinerea financiara a noii aparitii „Alb si negru”. La a IV-a editie a „Casei Rebusistilor”, profesorul Serghei Colosenco a prezentat ultimele volume: „Cronograme”, „Geografie enigmistica”, „Zoo Rebus”, „Calatorii enigmistice”. Pe pagina de garda a acestui volum, Ritta Mintiade a insemnat: „Nesfarsita este dorinta omului de a calatori in timp si spatiu. Modalitatea de calatorie, uluitor de variata, incepe cu stravechiul mers pe jos si evolueaza pana la viitoarea teleportare, concret si tehnic. Serghei Colosenco propune insa pasionatilor o noua modalitate de calatorie, aceea in maniera enigmistica”.
Consfatuirea rebusista de la Harja a fost prilejul exprimarii mai multor opinii ce privesc „careurile” de cuvinte incrucisate. Laurian Buture a remarcat ca activitatea rebusista „si-a pierdut din elan” in tinutul brazdat de apele Siretului, Bistritei si Trotusului, iar barladeanul Lucian Stancescu a accentuat greutatea (cauzata de problemele financiare) cu care apar revistele de rebus. Daca ardelenii Dumitru Cioflica si Eugen Mihu au venit la Harja cu unele din „snoavele” Tarii Motilor (bine „condimentate” cu umor), rebusistii din Turnu Magurele au subliniat ca „enigmistica se muta pe internet si pe bloguri”. Aratand o seninatate deosebita in depasirea oricarei situatii critice profesorul Serghei Colosenco a adus si optimismul „dezlegatorului” de rebus, propunandu-le participantilor careuri si probleme de enigmistica dintre cele mai atractive. La fel cum a fost si „festinul” culinar, cu bucate traditionale servite in vase de lut.
Ion Moraru
