«Reformita» sistemului de invatamant

Ziaristii de la “Cotidianul” (ce a fost fondat de Ioan Ratiu in 1990, care de mai multi ani este – tot – online), analizeaza… cu “bataie spre viitorul invatamantului”, vizita pe care a facut-o presedintele Romaniei Klaus Iohannis la Iasi cu prilejul sarbatoririi “Zilei Unirii Principatelor”. In Piata Unirii din Iasi presedintele Klaus Iohannis a facut o declaratie foarte importanta, in care a mentionat: “Lectia «Micii Uniri» este mai actuala ca niciodata. Una dintre marile reforme din Principatele Unite a fost o noua lege a scolii romanesti, cea din 1864. Deplin constient de importanta rolului pe care il are educatia in viata unei natiuni, sunt determinat sa implinim impreuna marele proiect pe care l-am numit «Romania educata». Chem toti oamenii politici responsabili sa mi se alature in viitor in acest demers. Piatra de temelie a unei natiuni o reprezinta educatia, iar prin intermediul unui sistem de invatamant eficient si performant se construieste viitorul unei tari. Nu voi ceda tentatiei sa facem lucrurile in graba. Vreau sa cladim cu intelepciune si atentie acest proiect a carui uriasa miza este o Romanie capabila sa ofere cetatenilor sai sanse egale si optiuni solide de cariera.” De la aceste cuvinte a plecat analiza ziaristilor de la “Cotidianul”, care au remarcat:”Iohannis, profesor de fizica la baza, e atat de preocupat de problema educatiei incat a introdus educatia in Strategia nationala de aparare a tarii pentru perioada 2015‐2019, unde «dimensiunea educationala» apare in randul «directiilor de actiune si principalelor modalitati de asigurare a securitatii nationale». Prevederile referitoare la educatie sunt formulate ambiguu, documentul promitand ca se vor avea in vedere «conturarea unui amplu proiect national de educatie, care sa asigure mecanisme de planificare pe programe, proiecte si performanta», «stimularea cercetarii stiintifice, in corelatie cu sistemul de educatie, ca demers esential pentru intelegerea naturii amenintarilor si provocarilor actuale» si «corelarea politicilor privind piata muncii cu cele din educatie si sanatate in , vederea sprijinirii proceselor de dezvoltare durabila». Ca urmare a instalarii Guvernului Ciolos, adica a ceea ce Iohannis ar putea numi «guvernul meu» sau «un Guvern cu care voi colabora foarte bine» (dupa cum a declarat la 16 noiembrie 2015), planurile de reforma a educatiei au prins, extrem de iute, contur. In decembrie, Institutul de Stiinte ale Educatiei a propus spre dezbatere trei planuri-cadru de reorganizare a invatamantului. Ministrul Educatiei, Adrian Curaj, a numit un grup de «unsprezece experti» care sa asigure «coordonarea eforturilor si proiectelor privind elaborarea arhitecturii curriculare in invatamantul preuniversitar». Grupul este alcatuit din Solomon Marcus, Tincuta Apateanu, Florin Colceag, Radu Dop, Radu Gologan, Alexandru Mironov, Oana Moraru, Florin Munteanu, Marian Stas, Manuela Prajea si Stefan Vlaston.

Inca din prima zi, grupul a respins integral propunerile Institutului de Stiinte ale Educatiei in numele ideii ca mai bine operam o rasturnare totala de valori decat sa mai continuam cu actualul sistem de educatie. Cu alte cuvinte, «expertii» sunt gata sa taie inca o coada. Dupa ce unii «experti» au taiat coada cainelui industrial, condamnand parintii la capsunariat, alti isi ascut bisturiele pentru a taia si coada cainelui scolar, condamnand si copiii la capsunariat pe viata…

In esenta, propunerile grupului prevad: «Unirea Matematicii cu Informatica in clasele V-VIII; Transformarea Fizicii, Chimiei si a Biologiei in disciplinele Stiintele vietii si Stiintele mediului; Transformarea Istoriei in Educatie pentru societate”» Contopirea Matematicii cu Informatica are, in viziunea celor 8 experti, «urmatoarea logica: – matematica poate fi simplificata in predare prin folosirea avantajelor softurilor matematice pe diverse niveluri: de la cele simple de numarare si calcul, la cele geometrice (tip geogebra) si mai tarziu Matematica, Maple sau altele (…) Asa cum in matematica, in chimie cu consecinta ei asupra farmacologiei, in fizica experimentala, biologia genetica s.a., s-au facut in ultimii 20 de ani progrese impresionante, in primul rand prin utilizarea unor softuri extraordinare, asa si scoala poate profita de aceste softuri in educatie (…) In plus, se poate prelua o parte din timpul pierdut de copil cu jocurile pe calculator indreptandu-l spre bucuria utilizarii educative a calculatorului in scopul invatarii». In privinta Limbii Romane, cei opt experti cer ca accentul sa fie mutat «de la istoria literaturii romane si teorie literara spre comunicare corecta, scrisa sau orala». Conform expertilor, e grav ca elevii romani nu stiu sa descifreze un text literar la varsta de 15 ani. Dar reformele propuse de ei nu ar face decat sa incurajeze analfabetismul, pornind de la o conceptie minimalist-functionala asupra rolului studiului literaturii, privita ca un soft care te ajuta sa scrii CV-uri si scrisori de «aplicatie la joburi». Si mai aflam de la «experti»: «In viata practica, de zi cu zi, viitorii adulti nu se vor lovi de necunoasterea intrigii din opere literare precum Fefeleaga sau Razvan si Vidra, dar sigur vor fi dezavantajati de lipsa de comunicare, de neputinta de a-si formula clar si concis ideile, impresiile, gandurile, optiunile asupra unor subiecte importante din viata, la interviurile pentru un loc de munca (…) Lectura obligatorie are de obicei efectul contrar. Elevii nu citesc, prefera sa preia sinteze si rezumate din internet. Lectura este o chestiune de optiune personala. Fiecare elev alege sa citeasca ce-l intereseaza, ce-l pasioneaza, ce raspunde structurii personalitatii sale. In acest context, un numar restrans de opere fundamentale din istoria literaturii romane, alaturi de invatarea temeinica a gramaticii necesare comunicarii orale si scrise, este suficient pentru nivelul mediu. Intelegerea si explicarea unor texte, literare si nonliterare, trebuie sa fie preocuparea de baza a curriculei de la aceasta disciplina. De asemeni, redactarea unor documente oficiale, cereri, CV-uri, scrisori de intentie, memorii de activitate si multe altele. Toate acestea sunt infinit mai importante decat cunoasterea unui numar impresionant de lucrari din istoria literaturii romane».

Nu mai intram in “amanuntele” ce ar face din Istorie o noua disciplina de studiu, numita “Educatie pentru societate” dar e important de notat “viziunea” acestui grup de experti:” invatamantul general obligatoriu trebuie sa asigure elevilor competentele esentiale necesare racordarii la curriculumul liceal, dar si la activitatile zilnice (verificarea facturilor, calcule finaciar-bancare, geometrie aplicata in viata cotidiana, elemente de statistica etc.), variate de la o comunitate scolara la alta, atractivitatea, accesibilitatea, digitalizarea curriculei, investigatie / explorare”. Un absolvent de gimnaziu educat conform acestor principii, dupa aceste metode si cu acest curriculum, ar fi capabil, printre altele: «Sa comunice corect, oral si scris, in Limba Romana si in alte doua limbi de circulatie; sa utilizeze aparatul matematic pentru rezolvarea problemelor cotidiene; sa posede cunostinte tehnologice suficiente pentru utilizarea aparaturii din spatiul casnic si abilitati practice suficiente pentru viata de zi cu zi; sa utilizeze calculatorul si internetul pentru activitati curente; sa posede abilitati de selectarea si procesarea informatiei; sa cunoasca regulile de convietuire sociala si democratica; sa cunoasca aspecte juridice, financiare, economice, esentiale; sa aiba o scara de valori bazata pe drepturile si obligatiile cetatenesti, sa-si defineasca propriile atitudini fata de mediul social, economic, politic; sa aiba capacitatea sa-si managerieze propria cariera profesionala si sociala; sa posede abilitati de constructie a unui proiect, sub aspect financiar, al resurselor umane si materiale, al profitabilitatii; sa fie sensibil la manifestari culturale si tolerant la multiculturalitate; sa aiba capacitatea de a-si schimba domeniul de activitate de cateva ori pe parcursul vietii active” In loc de alte “bla-bla-bla”, potrivit expertilor, “nu trebuie sa mai cadem in capcana de a pregati toti elevii pentru cursuri universitare”.