Cana cu arginti ingropata la Bosoteni, descoperita dupa mai bine de doua secole. Comoara din spatele casei lui Ionel Rusu este unul dintre cele mai importante tezaure monetare scoase la suprafata. Dupa efectuarea analizelor asupra acumularii monetare, notele preliminare ale cercetatorilor ne dezvaluie faptul ca „acest tezaur s-a constituit, cel mai probabil, in Transilvania,” precizeaza arheologul Lacramioara Istina, „de unde, odata cu miscarile de trupe in razboiul ruso-austro-turc, a putut ajunge in Moldova.” Parte din monedele gasite au fost emise pentru solda trupelor si plata livrarilor catre armata.
Tezaurul monetar, secolul XVII-XVIII, descoperit la Bosoteni, comuna Beresti Tazlau, ofera argumente pentru teorii indraznete ale arheologilor si numismatilor. Vasul descoperit de Ionel Rusu in gradina din spatele casei sale, spart din vechime, continea 293 monede de argint. Ulterior, in urma sapaturilor arheologice, au mai fost descoperite doua monede. „Vasul, recuperat partial si restaurat, este o cana cu o singura toarta, lucrata la roata, din pasta fina de culoare caramiziu deschis. Impreuna cu cele 295 monede de argint, se pastreaza in colectiile Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau,” arata Lacramioara Istina, arheolog C.M.I.A. Bacau.
Pe baza concluziilor extrase in urma analizei compozitiei si structurii tezaurului, cercetatorii pot afirma ca in toate acumularile din Moldova cunoscute pana in acest moment craitarii lipsesc cu desavarsire. Acest argument distinge acumularea monetara de la Bosoteni pe harta comorilor din regiune. Monedele provin din Imperiul Otoman – un beslik (5 parale) batut la Kostantinyie, azi Istanbul – si Sfantul Imperiu roman de natiune germana, 5 exemplare Groschen (grosi) si 289 Kreuzer sau craitari. „Se poate crede ca acest tezaur s-a constituit cel mai probabil in Transilvania, de unde, odata cu miscarile de trupe in razboiul ruso-austro-turc, a putut ajunge in Moldova. Aici, dupa moartea posesorului monedelor, a fost gasit de un localnic, fapt sugerat si de contaminarea lotului cu piesa de 5 parale emisa de sultanul Abdülhamid I, piesa care se bucura de libera circulatie pe piata unei provincii de margine otomana cu statut privilegiat. Dar, in acele imprejurari, noul posesor, poate un strabun al locuitorilor din Bosoteni, a ascuns tezaurul intr-un vas de lut imediat dupa 1788,” ne explica arheologul Lacramioara Istina.
In acest moment, pe baza notelor preliminare, nu se poate afirma cu certitudine ca tezaurul ingropat la Bosoteni ar fi apartinut unui comerciant ori ar fi fost solda unui mercenar, soldat angajat sa lupte. Parte din monedele gasite, cele care apartin primului segment cronologic (1675-1747) au fost emise de Austria, pentru solda trupelor si plata livrarilor catre armata. Prima, si cea mai timpurie, este o piesa de XV Kreuzer (craitar). „Inceputul tezaurizarii,” afirma Lacramioara Istina, „credem ca este plasat in perioada delimitata de anii 1679 si 1686, data dupa care eliberarea Budei a deschis imperialilor accesul nemijlocit in spatiul intracarpatic. Ultima grupa, si cea mai consistenta, cuprinde 187 emisiuni datate intre anii 1754-1788. Acestea apartin unor emitenti care s-au asociat si au sustinut politica monetara a Vienei.”
Si principi ai Transilvaniei se regasesc printre emitentii monedelor ce compun tezaurul. Astfel, alaturi de piesele emise de regi ai Boemiei si ai Ungariei sunt si monede batute de principi transilvani la Karlsburg (azi Alba Iulia). Tezaurul de la Bosoteni prezinta asemanari cu acumularile monetare de la Palos (Brasov), Nusfalau (Salaj), Barul Mic (Hunedoara), Cuiesd (Bihor), dar si cu cele de la Geoagiu (Hunedoara), Campeni (Alba) si Saes (Mures).
Marius Munteanu
