Discutam cu vicepresedintele Ligii Judetene a Asociatiilor de proprietari Bacau despre problemele cu care se confrunta asociatiile, raporturile lor cu institutiile statului si operatorii de utilitati, despre pericolul la care sunt expusi o parte dintre onesteni, respectiv lipsa caldurii si a apei calde, precum si despre reabilitarea termica: modelul Bacaului vs. modelul Neghina.
Domnule Vasile Maxim, as vrea sa incepem cu cea mai mare problema a onestenilor: caldura si apa calda. Daca in Bacau exista un sistem centralizat de furnizare a agentului termic care functioneaza si nu pune in pericol confortul termic al locuitorilor, in Onesti sistemul centralizat este inchis. Inca o iarna fara caldura pentru onesteni. Cum priviti aceasta problema?Vasile Maxim, presedinte Liga Judeteana a Asociatiilor de Proprietari Bacau: Cu sperante pentru onesteni. Spun sperante, pentru ca pana in acest moment nu se cunoaste modalitatea de furnizare a agentului termic, nu se cunoaste nimic in legatura cu pretul gigacaloriei, nu se stie nimic in legatura cu acordarea ajutoarelor de incalzire pentru cei cu venituri mici. Inca nu este luata o hotarare de Consiliu Local cu privire la sumele respective. Singura hotarare luata e cea a Guvernului, adica Ord. 70/2013. Noutatea e ca se iau in considerare si cei care se incalzesc utilizand curent electric. Si acestia vor beneficia de subventia din partea statului, dar dupa o ancheta sociala obligatorie.
Cum sfatuiti asociatiile de proprietari sa reactioneze in fata pericolului de a ramane fara caldura si apa calda la iarna? Vasile Maxim, presedinte L.J.A.P.: La Onesti e o situatie mai dificila si mai grava. Atat timp cat s-a intrerupt complet furnizarea agentului termic, e foarte greu de pus in functiune. Se poate pune in functiune, dar numai cu responsabilizarea Consiliului Local si Primariei Onesti. Din ce stiu, sunt datorii foarte mari ale asociatiilor de proprietari, dar e de inteles. Ce faci cu un municipiu ca Onesti, unde rata somajului este foarte ridicata? Forta financiara a oamenilor e foarte scazuta. In unele asociatii sunt blocuri cu cateva apartamente locuite.
Care este punctul dumneavoastra de vedere cu privire la initiativa primarului Neghina prin care da in sarcina asociatiilor de proprietari centralele termice? Pot asociatiile gestiona o asemenea situatie complexa?V.M.: Asociatiile de proprietari nu pot face mentenanta, nu pot recupera debitele. Asociatiile nu pot tine locul unui operator, pentru ca, in primul rand, nu au veniturile necesare sa faca asa ceva. Cine a facut aceasta propunere cred ca nu a citit Legea 230/2007, nici normele de aplicare, H.G. 1588. E un lucru dificil si anormal. Prin lege, asociatiile de proprietari au alte roluri, alte sarcini. Ele sunt un intermediar intre prestatorii de servicii si proprietari. De ce n-a fost in stare Primaria sa rezolve pana acum problema?
Culmea e ca sistemul centralizat din Onesti e modernizat cu 22 milioane euro, iar acum sta inchis. 75% dintre consumatorii bransati la sistemul centralizat au distributie pe orizontala. V.M.: Exista legi care prevad obligativitatea montarii aparatelor de masura individuale, inclusiv Legea 325 si celelalte reglementari ulterioare care se fac pe sistemul de energie termica. Se prevedea inca din 2006 trecerea la contorizarea individuala.
Trecem de la caldura si apa calda la apa rece. Cum stau lucrurile aici din aceeasi perspectiva? V.M.: In ceea ce priveste furnizorul de apa, Legea 241 stabileste clar obligativitatea furnizorului de a trece la contorizare individuala. Daca ii intrebi pe cei de la Compania Regionala de Apa, iti spun ca nu e problema lor. Ei sunt doar cei care o distribuie, dar retelele nu sunt ale lor sunt ale Primariei. Atat timp cat e un singur furnizor, nu va exista concurenta, legea nu va fi respectata, iar oamenii platesc, in continuare, pierderile de pe retea.
Dar furnizorii spun ca aceste pierderi nu sunt platite de consumatori.V.M.: Ba da. Se platesc. Pierderile de pe retea sunt calculate in metrul cub de apa, pentru ca CRAB sau Apa-Canal are un calcul, un pret de cost pentru m3 de apa rece. Automat, in acel pret e introdusa si pierderea de pe retea. Conducte nu se inlocuiesc decat pe ici, pe colo.
Odata cu sezonul rece au venit si scumpirile. Tarifele la apa si canal au fost majorate inca din vara, pretul gazelor s-a modificat in plus cu un procent, de la 1 octombrie. Urmeaza o majorare de 10% cumulata pe anul 2014, incepand cu 1 ianuarie. V.M.: Sistemul centralizat s-a trezit la ora actuala cu o concurenta. Oamenii au posibilitatea sa opteze pentru centrale termice de apartament. Nu ma poate convinge nimeni ca sistemul centralizat este mai bun decat cel propriu.
Doar calitatea serviciilor furnizate de operatorul sistemului centralizat va poate convinge si preturile mari de producere a gigacaloriei in sistemul centralei termice de apartament. V.M.: Da. Clar. Se vorbeste de faptul ca cei cu centrala de apartament vor plati mai mult. Poate da, poate nu …
Pana in 2018 producerea gigacaloriei in sistem propriu va ajunge sa coste aproximativ 516 lei, in timp ce la sistemul centralizat pretul va fi mai putin majorat.V.M.: Cel cu centrala proprie isi incalzeste apartamentul in toate camerele. Proprietarul are apa calda la orice ora din zi si din noapte, cu exceptia unor probleme cu conducta de apa sau cand intervine o pana de curent.
Pe de alta parte exista si principiul european conform caruia trebuie sa existe un singur oras, un singur cos, un singur poluator.V.M.: Da si cred ca se va tine cont si de forta financiara a celor care sunt alimentati la sistemul centralizat.
Asociatiile de proprietari intra in noul sezon rece cu datorii catre furnizori. Care credeti ca va fi evolutia acestor debite pana la sfarsitul iernii? In scadere sau in crestere?V.M.: Vor fi mai mari, pentru ca decalajul dintre puterea de cumparare si situatia financiara e foarte mare. Acest decalaj creste de la o zi la alta. Vedeti ca preturile utilitatilor cresc an de an, iar cuantumul pensiilor, salariilor mai putin sau deloc. Uniunea Europeana ne impune sa ne aliniem cu preturile la un anumit nivel, dar veniturile noastre au ramas mult in urma. De ce credeti ca in Onesti stau apartamentele goale?
Cu ce ochi priviti programul de reabilitare termica? Care sunt avantajele si care sunt hibele? V.M.: Am raportul Comisiei Uniunii Europene pe problema reabilitarii termice. S-au luat ca model trei tari, printre care Polonia si Cehia, pentru care s-a analizat eficacitatea reabilitarii termice. S-a ajuns la concluzia ca, in cel mai fericit caz, recuperarea investitiei se face in 50 ani.
Tocmai din acest motiv investitia e facuta de Primarie, Guvern sau cu fonduri europene, pentru ca este foarte greu sa discutam despre relocarea oamenilor din propriile apartamente. V.M.: In Uniunea Europeana, un bloc in varsta de 50 ani este inlocuit, construit din nou. Noi avem blocuri vechi de peste 50, 60 de ani, alea nu o mai duc inca 50 ani, ca sa recuperam banii.
Dar daca vorbim de impactul direct al reabilitarii termice in buzunarul onesteanului sau bacauanului, acesta este major. V.M.: Aici efectele sunt benefice si pozitive. Analiza la nivel national cu privire la numarul de blocuri care trebuie sa beneficieze de acest tip de lucrari scoate in evidenta faptul ca trebuie sa se reabiliteze cel putin 3% anual din totalul blocurilor. Din punctul meu de vedere, cea mai buna solutie ar fi o reabilitare termica completata de producerea energiei termice solare, deci instalarea panourilor solare.
Cum ar trebui sa se faca o reabilitare termica conform standardelor? Am putea lua in considerare modelul Bacaului?
V.M.: Poate fi luata drept model reabilitarea termica din Bacau. Se incepe de la zero, cu inlocuirea instalatiei interioare de apa rece, apa calda, canalizarea, sistemul termic. In primul rand, trebuie facuta in interior distributia pe orizontala si de acolo se lasa posibilitatea proprietarului sa opteze pentru sistemul centralizat sau propriu. Mai trebuie montate geamuri termopan. Planseul de la subsol trebuie izolat, acoperisul reparat sau inlocuit, unde e cazul. Dar ar trebui sa inceapa lucrarile de reabilitare termica, pentru ca suntem in octombrie. Daca ne apucam acum de reabilitare, care e eficienta? Pentru a putea executa lucrari, trebuie sa fie o temperatura exterioara de cel putin 10-15 grade. De acum se vor inregistra scaderi ale temperaturilor. Daca se fac lucrari, vor fi doar lucrari de mantuiala, nu isi vor arata eficienta, lucrari doar de dragul de a cheltui banii. Daca nu te incadrezi in conditiile de lucru, va fi de mantuiala. Te trezesti in garantie ca apar probleme. Firma remediaza defectiunile, dar daca firma intra in insolventa sau dispare, atunci oamenii raman cu problemele. Cine-ti mai asigura garantia?
Cum vedeti faramitarea asociatiilor de proprietari mari in asociatii mici de scara sau bloc? Care-s avantajele si dezavantajele?V.M.: Aici parerile sunt impartite. Daca judecam in spiritul legii, aceste asociatii de scara trebuie sa obtina acordul Adunarii Generale a asociatiei ,,mama”, din care s-au desprins. Daca o asociatie are 400 – 500 proprietari, costurile aferente functionarii ei se impart la toti. La o asociatie mica, costurile sunt mai mari, pentru ca imparti aceeasi suma de bani la mai putini proprietari.
Deci nu putem vorbi de costuri mai mici la o asociatie de scara?V.M.: Nu, in niciun caz. Daca faci un program de doua ore pentru incasari, va incasa din ce in ce mai putin. In plus, o societate, un operator incheie contracte doar cu asociatia. Luand amploare fenomenul infiintarii asociatiilor mici, Ministerul Justitiei a impus taxe, pana acum nu erau. Tocmai din acest motiv, inmultirea asociatiilor de scara/bloc. Mai mult, nu te poti desprinde de o asociatie fara sa preiei debitele pe care trebuie sa le achiti, altfel asociatia “mama” ramane cu datoriile altora.
Desprinderea de asociatia mare si infintarea uneia de scara/bloc se intampla pe fondul unei nemultumiri a oamenilor fata de cei care ar trebui sa-i reprezinte: presedinte, administrator, Comitetul Executiv. Cum se pot informa proprietarii in legatura cu problemele si deciziile luate de asociatie? Cum ii pot verifica pe cei din conducerea asociatiei?V.M.: Pentru a lua o decizie in cunostinta de cauza, legea spune clar ce trebuie sa faca. Trebuie sa participe la Adunarile Generale. Atat timp cat nu te prezinti la acestea, nu vad ce rost mai are sa ceri drepturi. Sunt oameni care nu au participat niciodata la adunari. De 3 ani incercam sa modificam legea asociatiilor de proprietari, in sensul ca dorim sa se introduca o serie de obligatii cu privire la alegerea presedintelui, printre altele. La ora actuala, un presedinte sau administrator de asociatie trebuie sa cunoasca si legislatia din domeniu, ca sa poata apara drepturile proprietarilor. Printre initiativele noastre se numara si cea legata de stabilirea unui plafon salarial. Daca gestionezi 100 apartamente primesti un anumit salariu, si tot asa.
Dar recunoasteti ca sunt probleme grave si din partea conducerii unor asociatii?V.M.: Sunt probleme foarte mari. De aici si lipsa de incredere. Slaba pregatire, lipsa de implicare, de informare. Incercam si noi, cu Liga Judeteana a Asociatiilor de proprietari sa oferim consiliere gratuita. Incercam sa crestem gradul de incredere a oamenilor in asociatii.
Le oferiti consiliere si celor care nu fac parte din Liga dumneavoastra? V.M.: Da, sigur. Au inceput sa ma sune si presedinti de asociatie si locatari simpli, pentru informatii. Ii ajut, chiar daca nu fac parte din Liga.
Cu toate astea, cum e viata la bloc? V.M.: Oamenii devin din ce in ce mai egoisti. Nu mai sunt interesati de elementul comun al vietii la bloc. Spunem ca avem proprietate, ne inchidem in apartamente, mai iesim ori ne aratam sociabili doar la necazuri, cand se mai sparge o conducta. Oricum ar fi, e treaba asociatiei, dar cand e vorba de adunat bani la fondul de reparatii, atunci nu mai suntem interesati. Deci e frumoasa viata la bloc, dar acolo unde oamenii sunt uniti, au initiativa si vor sa-si imbunatateasca conditiile de trai.
Ovidiu Munteanu
